Despre o țară cu instituții praf și pulbere, măcinate de corupție, nepotism, incompetență și politizare în exces, este de bon ton să se știe că există, totuși, una fără de pată: Direcția Națională Anticorupție.
Când am probat că soția numărului 3 din DNA central, gorjeanul Dănuț Volintiru, a primit într-o singură zi aproape 6 miliarde de lei vechi, bani publici, de la urmăritul penal – de către DNA central – Laurențiu Ciurel, mi s-a transmis din cele mai înalte sfere ale statului român că țara noastră nu este pregătită să – și asume, acum, că până și DNA-ul, instituția care, teoretic și uneori practic, face curățenie, are pete în unele puncte esențiale.
De acord, pot înțelege necesitatea unei astfel de abordări strategice, în raport cu cancelariile de la Bruxelles și Washington. Dar la fel de firesc era ca, după acea dezvăluire, DNA-ul să abandoneze grija patern – protectivă pe care o manifestă față de fauna penală din Gorj, încă din deceniul trecut, când DNA-ul se numea PNA.

 
Dacă ar fi evaluată pentru activitatea DNA în raport cu penalii din ”județul lui Ponta”, Codruța Kovesi n-ar mai putea rămâne niciun minut în fruntea DNA, nici vorbă de reînnoirea mandatului de procuror-șef. Dosarul Ponta – Șova, singurul ce poate fi invocat ca și contra-argument față de absența DNA din Gorj este deschis din 2008 și constituie, mai degrabă, un argument pentru cei care constată neputința deliberată a DNA, în acest județ măcinat de corupție. DNA i-a trimis în judecată pe Ponta, Șova și Ciurel, dar pentru fapte din perioada 2007 – 2008. Cu toții știm câte tunuri de zeci și sute de milioane de euro s-au dat din 2008 până în 2016 – da, doamna Kovesi, suntem în 2016! – la Complexul Energetic Oltenia, la Consiliul Județean Gorj, la Universitatea ”Constantin Brâncuși”, la Primăria Târgu Jiu și la multe alte instituții. Despre toate acestea nu avem absolut niciun rechizitoriu, și nici măcar un anunț privind începerea vreunei urmăriri penale față de vreunul dintre baronii penali din zonă.
Dacă doamna Kovesi are curiozitatea unei micro-analize, ar putea să compare dovezile din presă, cu privire la operațiunea de vânzare de cărbune în Serbia, prin interlopi din gruparea criminală a lui Sergiu Băhăian, cu dovezile din dosarul care dospește la DNA Craiova.
O comparație între bugetele și instrumentele de lucru ale ziarelor și ale DNA este inutil de făcut. Totuși, e limpede că trebuie schimbat ceva, altfel abordarea strategică despre Albă ca Zăpada care curăță România de funingine nu va mai avea zile prea multe, în ciuda faptului că toată țara stă pe burtă și nu zice nici pâs, nimic critic, la adresa DNA.
O țară în care există instituții de necriticat și de nevorbit este nevizitabilă, nelocuibilă și n-are nicio legătură cu democrația. Or, dacă tot ne-am asumat riscul să trăim aici, de ce să și tăcem? Oricum, dacă nu ești protejat, ești victimă, nu-i așa? Căci o instituție care are protejați, are și victime.
 

ANI îl livrează oficial DNA-ului pe Cârciumaru, cu mențiunea ”BUN DE ARESTAT”. DNA-ul, nu, și nu …

 
Cel mai recent argument oficial pentru opiniile de mai sus este comunicatul Agenției Naționale de Integritate, prin care primarul Târgu Jiului, Florin Cârciumaru, este livrat Direcției Naționale Anticorupție, într-un colet cu fundiță zdrăngănitoare și mențiunea ”bun de arestat”. ANI nu face anchete penale, dar putem constata, din lectura acelui comunicat, că a găsit împotriva lui Cârciumaru o serie de probe zdrobitoare, pe care DNA, instituția care face anchete penale le-a ratat, într-un mod inexplicabil, care alimentează, însă, tot ce am scris mai sus.
În data de 19 mai 2015, DNA a descins atât la Primăria Târgu Jiu, cât și la domiciliul lui Cârciumaru, efectuând percheziții exact în speța super-documentată apoi de ANI. Probabil că nu s-a găsit niciuna din dovezile la care ANI a ajuns, totuși, foarte ușor, din moment ce DNA răspundea unui blog, 6 luni mai târziu, că Florin Cârciumaru nu avea nici măcar calitatea de suspect, în vreunul din dosare.
Încredințat că e acoperit de DNA, acest primar complet nerezonabil anunțase, deja, că 16 ani în fruntea Târgu Jiului sunt prea puțini și că mai vrea încă un mandat, de alți 4 ani.
 

Ce ne spune acum, oficial, ANI? Că Florin Cârciumaru a cumpărat, ca mandatar, pentru fiica sa, un imobil de la un om de afaceri care, în baza semnăturii primarului, primise contracte de milioane de euro de la Primăria Târgu Jiu, unele prin încredințare directă. Pentru acea vilă ”cumpărată” de Cârciumaru cu 700 milioane lei vechi, sub prețul unei garsoniere din catacombele Târgu Jiului, afaceristul plătise de patru ori mai mult!
După descinderile DNA din 19 mai 2015, Cârciumaru a spus public că n-a știut nimic despre această tranzacție. Acum, ANI anunță că primarul a fost implicat direct, ca mandatar. Deci, a mințit!
Din comunicatul ANI lipsește, însă, un amănunt esențial. Același patron, darnic cu Cârciumaru, a primit în 2010 de la Compania Națională de Investiții un contract de modernizare a canalizării din … Târgu Jiu, în valoare de peste 6 milioane de euro. Lucrările trebuiau terminate din 2012, dar sunt departe de final.
În context, reapare cât se poate de firesc întrebarea: cum e posibil ca ANI să găsească probe care scapă printre degetele DNA?

Aceste suspiciuni sunt alimentate și de o altă ”întâmplare”. La doar două zile după descinderile din 19 mai 2015 de la Târgu Jiu, DNA a dispus reținerea Teodorei Ciobanu, mâna dreaptă a primarului, despre care s-a dovedit că și-a vândut inclusiv postul de director, întrucât cineva – oare cine? – îi promisese un alt post de director, în fruntea unei alte structuri publice. Ciobanu a fost deja trimisă în judecată, dar DNA n-a suflat o vorbă despre implicarea lui Cârciumaru.
Va avea doamna procuror șef Codruța Kovesi timpul, răbdarea, priceperea și instrumentele necesare să coboare DNA-ul din patul în care ANI a prins-o cu Cârciumaru?
Și de-ar fi fost numai cu Cârciumaru!…