Primarul Florin Cârciumaru pare să se fi decis, în sfârșit, după peste 12 ani ca primar al Târgu Jiului, să demareze amenajarea Căii Eroilor. Până în prezent, oficialitățile locale au dat publicității foarte puține detalii despre acest proces complex care, veți vedea în continuare, a început deja. Important este să se rețină și să se materializeze un proiect coerent cu spiritul Ansamblului Sculptural „Calea Eroilor”, care să mai compenseze, cât de cât, modul în care a fost „modernizat” centrul orașului.
GORJNEWS vă prezintă în exclusivitate detalii legate de proiectul pentru „Modernizarea şi reabilitarea zonei protejate a Ansamblului Monumental Calea Eroilor din municipiul Târgu-Jiu”, realizat în 2012 de un grup de arhitecţi şi studenţi, respectiv arh. Adrian Soare, arh. Liviu Zăgan,  studenţii Răzvan Zamfira, Tiberiu Bălaşa, Răzvan Comănescu şi George Niţoiu.

Calea Eroilor – spun autorii – poate deveni axa fundamentală şi simbolică a oraşului, care poate genera caracterul acestuia, îi poate genera dezvoltarea şi poate contribui la prosperiatea sa economică. Din această perspectivă, este necesară o Cale a Eroilor care să aibă funcţionalitatea şi aspectul unui aparat muzeal în aer liber – Muzeul fără pereţi! (apud V. Vasiescu) – care să ofere vizitatorilor informaţii despre opera şi viaţa lui Brâncuşi, cu privire la Ansamblul Monumental, la tradiţiile româneşti, despre Târgu-Jiu şi România, şi care să beneficieze de servicii conexe de cea mai bună calitate.

„Târg subcarpatic cu o arhitectură gorjeană tradiţională”

Un prim exemplu: Obiectivul Biserica „Sfinţii Apostoli” şi squarul din jurul acesteia se poate transforma într-o expoziţie permanentă a istoriei ridicării Catedralei şi altor biserici din Târgu-Jiu şi din judeţ.

Apoi, zona şcolii şi a parcului se poate amenaja ca expoziţie tematică despre copilul Brâncuşi, viaţa la ţară, şcolile urmate de Brâncuşi: şcoala de meserii din Craiova, Universitatea de Arte din Bucureşti, Şcoala de Belle Arte din Paris.

La intersecţia străzilor Gh. Magheru şi Victoriei  se propune ridicarea unui pavilion care să găzduiască o expoziţie permanentă despre: călătoriile lui Brâncuşi (Viena, Munchen, Geneva, Paris, New York etc.), femeile din viaţa lui Brâncuşi.

„Atmosfera amenajării trebuie să fie una care să nu distoneze cu monumentele şi simbolistica axei. Opera lui Brâncuşi reprezintă între altele o distilare într-o imagine arhetipală, abstractă şi modernă a tradiţiei populare româneşti iar proporţiile şi echilibrul monumentelor amplasate pe axe au fost gândite în relaţie cu ambianţa urbană a Târgu-Jiului anilor ’30.”
De aceea, „ambianţa în lungul acestei axe trebuie să fie cât mai aproape de cea de atunci – pitoresc târg subcarpatic cu o arhitectură gorjeana tradiţională sau în stil clasicist eclectic, aflat la începuturile realei urbanizari.”

În ceea ce priveşte materialele de construcţie ce se vor folosi, sunt propuse cele naturale – piatra, căramida, cermica, lemnul, metalul -, materialele compozite, moderne sau industriale limitandu-se sau interzicandu-se.

„Calea ferată poate subtraversa apoi şi strada Tudor Vladimirescu”

Trecerea pietonală peste calea ferată se va rezolva în două faze: prin amenajarea pietonală la nivel a trecerii peste calea ferată, dublată de amplasarea unui semafor şi a unor bariere pentru trecerea pietonilor, inclusiv cu afişarea timpilor previzionaţi pentru trecerea trenurilor, care să permită circulaţia în siguranţă; o legatură continuă în lungul axei, obţinută prin coborârea căii ferate sub axa monumentală. Soluţia acestei a doua faze: „Calea ferată poate începe coborârea în dreptul pasajului rutier de pe Calea Bucureşti. De acolo până la intersecţia cu axa monumentală lungimea este de cca 300 metri, spaţiu suficient pentru a cobori cca 6 metri, la o pantă de 2%. Calea ferată poate subtraversa apoi şi strada Tudor Vladimirescu, rezolvând conectivitatea rutieră şi pietonală în lungul acestei străzi şi poate reveni la suprafaţă înaintea zonei industriale pe care, secundar, o deserveşte.”

„Staţionarea autovehiculelor va fi interzisă, iar intersecţiile cu circulaţiile transversale vor fi semaforizate”

În ceea ce priveşte traficul pietonal, grupul de arhitecţi îşi imaginează Calea Eroilor ca arteră cu prioritate pentru pietoni şi biciclişti. Accesul autovehiculelor fiind posibil „doar proprietarilor loturilor limitrofe şi doar pentru accesul din calea carosabilă cea mai apropiată la lotul propriu, pentru autovehiculele proprii înregistrate, cât şi pentru autovehiculele de intervenţie.” Staţionarea autovehiculelor pe Calea Eroilor va fi interzisă, iar intersecţiile cu circulaţiile transversale vor fi semaforizate. De asemenea, înlocuirea reţelelor edilitare şi eliminarea cablurilor aeriene trebuie realizată înaintea şi în coordonare cu proiectul de amenajare a spaţiilor publice.

În zona Bd. Gh. Magheru se va realiza o parcare pentru locuitorii imobilelor din imediata vecinătate, locuitorii riverani Căii Eroilor care renunţă la parcarea autoturismelor pe lotul propriu, vizitatorii centrului civic şi a zonei pietonale adiacente, vizitatorilor Căii Eroilor.
În acelaşi context, se vizează punerea în valoare a clădirilor reprezentative – complex ce vizează obţinerea unei imagini coerente, unitare şi reprezentative a centrului oraşului şi care trebuie să facă obiectul unei strategii şi unor proiecte dedicate.

 „Se vor dezvolta: atelierele de artizanat – tradiţii populare locale (olărit, lemn, metal, arta şi costume populare)”

„Zona limitrofă axei trebuie să se constituie într-o zonă de protecţie acesteia, avand un regim special de construire. Se vor inventaria clădirile din această arie şi se vor clasifica în: clădiri valoroase care se vor menţine obligatoriu în starea actuală, cu interdicţia de a fi modificate la exterior şi, eventual, la interior; clădiri care vor fi menţinute şi asupra cărora sunt posibile intervenţii, inclusiv extinderi, cu respectarea Regulamentului; clădiri care se pot demola; clădiri nocive care trebuiesc demolate.”
În imobilele de pe Calea Eroilor se vor dezvolta: atelierele de artizanat – tradiţii populare locale (olărit, lemn, metal, arta şi costume populare), atelierele de creaţie artistică, galeriile de artă şi design, spaţiile culturale pentru copii şi adulţi, spaţii workshop, magazinele de suveniruri, librăriile, cafenelelele şi restaurantele, inclusiv cu terase exterioare, pensiunile şi boutique-hotel de mici dimensiuni, birouri meserii creative, dotari culturale, dotari publice, locuinţe uni sau bi-familiale de standard ridicat. „Clădirile publice existente pot fi contaminate de tematica axei monumentale, adăpostind spaţii expoziţionale, de dezbateri şi studiu dedicate acesteia” – scriu în proiect specialiştii.

 Moştenirea lui Brâncuşi poate spori!

Proiectul grupului de specialişti în arhitectură – ce, în (mare) parte, l-am supus aici atenţiei cititorilor – este unul îndrăzneţ şi de multe ori fascinant. Însă nu atât de… îndepărtat pentru a nu se realiza vreodată, pe cât şi-ar închipui cei mai mulţi. Mai ales că supravieţuirea economică a ţinuturilor Gorjului trebuie legată cât mai repede de turism, în condiţiile în care rezervele energetice – strategice – sunt deja puse sub semnul întrebării, într-un fel sau altul…

Constantin Brâncuşi a lăsat pe aceste meleaguri o moştenire care poate spori în folosul gorjenilor, dacă autoritățile dovedesc bună credință și o țâră inteligență.