Pentru prima dată, un ziarist – Andra Dumitrescu, director executiv al săptămânalului „Obiectiv” – reuşeşte să adune mai multe personalităţi de anvergură locală, naţională şi internaţională, precum şi reprezentanţi ai mass-media, într-o voce unică, într-un protest la adresa modului în care este manageriat Ansamblul Sculptural „Calea Eroilor”. Pentru prima dată, personalităţi care nu ştiu să se mai fi pronunţat  public până acum asupra managementului Centruluii Brâncuşi, precum Sorana Georgescu Gorjan, Lili Roată, Viorel Gârbaciu, Doru Dădălău, Vasile Vasiescu şi Ion Cepoi – alături de vechi militanţi care au denunţat permanent batjocorirea lui Brâncuşi, la Târgu Jiu –  renunţă la limbajul diplomatic şi cer stoparea culturii de tip chiolhan, înpământenită de Buliga la Centrul Brâncuşi.

În urmă cu mai bine de şase luni, potrivit Legii 544, redacţia noastră solicita Primăriei Târgu Jiu, prin adresa înregistrată sub nr. 33731/18.08.2009, informaţii despre activitatea Centrului de Cultură şi Artă „Constantin Brâncuşi”, inclusiv situaţia cheltuielilor pe evenimente, dar şi aceea a cheltuielilor de întreţinere şi reparaţii a echipamentelor de transmisie on-line, din Parcul Central. Aşadar, încă din luna august, a anului trecut, aşteptăm răspuns. Costurile aferente manifestărilor le-am văzut trecute în Agenda Culturală pe 2009, în schimb, un raport al cheltuielilor reale nu ne-a fost prezentat. Şi nici manifestările nu s-au regăsit în programul real, desfăşurat pe parcursul anului.
Ce s-a întâmplat, totuşi cu banii, ce ilegalităţi s-au comis încât sunt ascunse opiniei publice datele reale refuzându-se, chiar dacă se încalcă legea, să ni se răspundă la adresa respectivă? Este binecunoscut faptul că „Tabăra de Sculptură” a fost prinsă în bugetul anului trecut şi nu s-a desfăşurat, nefiind, de altfel, unica manifestare la care s-a renunţat… Până şi activitatea directorului SRI este verificată de Parlament, în timp ce Sorin Lory Buliga de când este director „taie şi spânzură” după bunul plac, conducând o instituţie pe care nu o controlează nimeni. Cine îi supervizează activitatea? Cine îl controlează pe Sorin Lory Buliga? Nimeni. Dimpotrivă, în ciuda lipsei de performanţă şi a incapacităţii crase în a administra probleme culturale, acesta este protejat cu neruşinare de persoanele care ocupă cele mai înalte funcţii în Primăria Târgu-Jiu.
Când a devenit director, instituţia avea opt angajaţi. În organigramă, erau prevăzute 12 posturi, în momentul de faţă blocate, potrivit celor declarate de Buliga. Rând pe rând, au plecat şi cei angajaţi. Şi nu în condiţii amiabile! Acum, mai sunt doi referenţi şi o contabilă. În atare condiţii, nimeni nu se ocupă de imaginea lui Brâncuşi. Numai Buliga! Aşa cum se laudă… „Că nu-şi mai vede capul de treburi, fiind singurul specialist”… şi „normal, nu poate să le facă pe toate!” Doar interesul personal!
De ce pleacă, rând pe rând, membrii Consiliului Cultural Consultativ, această cacealma de faţadă pe care primarul Cârciumaru a lăsat-o pe mâna viceprimarului Gabi Sanda, cel care permanent a luat în băşcălie cultura, fiind principalul protector al lui Buliga? (sunt anunţate deja plecările profesoarei Lili Roată şi a lui Viorel Gârbaciu ).
Ce are de ascuns Primăria în toată povestea asta cu Centrul?! Să fie vorba de deturnări de fonduri, de spălări de bani?! Ori  Primăria sfidează presa, ori cineva cu funcţie înaltă – primarul Cârciumaru, viceprimarul Gabi Sanda?! – riscă orice ca pentru cine ştie ce interese obscure să îl ţină în continuare în braţe pe Buliga. Neavând nicio alternativă legală de a afla, totuşi, ce se întâmplă la Centrul de Artă şi Cultură „Constantin Brâncuşi” care, în fapt, nu este controlat de nimeni, publicaţia  noastră este nevoită să acţioneze Primăria Târgu Jiu în judecată.
În cele ce urmează, prezentăm câteva opinii ale unor artişti plastici, oameni de cultură, precum şi ale unor jurnalişti, pe scurt, reprezentanţi ai societăţii civile, asupra activităţii lui Sorin Lory Buliga şi a ceea ce a mai  rămas din imaginea lui Brâncuşi la Târgu-Jiu.
Sorana Georgescu Gorjan, scriitor şi brâncuşiolog, recunoştea într-un interviu, că în urmă cu câţiva ani, s-a  aflat printre cei care şi-au dat girul pentru numirea lui Sorin Lory Buliga în fruntea Centrului ,,Brâncuşi”… Aceasta caracterizează activitatea lui sau ce mai  înseamnă manifestările Brâncuşi, scurt şi cuprinzător: „Din păcate, activitatea domnului Buliga este departe de ceea ce am sperat, când l-am propus ca succesor al regretatului Nicolae Diaconu. Ca să îl mai girez şi acum, ar trebui să-şi modifice esenţial priorităţile…” Şi nu este singulară opinia Soranei Georgescu Gorjan.

Lili Roată, profesor şi fost consilier municipal, sublinia, într-o şedinţă a Consiliului Cultural Consultativ, faptul că în Consiliul Municipal nu este nici un om de cultură, ceea ce face posibilă votarea unei astfel de Agende Culturale şi a bugetului Centrului „Brâncuşi”. „Ceea ce  face Buliga este foarte subţire… i-am spus acest lucru şi domnului primar. În primul rând nu are un om care să gestioneze imaginea lui Brâncuşi. Buliga însuşi nu se află la locul potrivit – nu poate să colaboreze, nu are viziune asupra operei lui Brâncuşi, nici pe termen lung, nici pe termen scurt – nici de acolo, din conacul de pe malul Jiului, nici din altă parte… Este total netransparent când este vorba de cheltuieli. Cere buget pentru acţiuni care se perpetuează de ani de zile, fără să aducă nimic nou (eu când l-am adus pe Paler la Târgu Jiu, nu i-am dat niciun ban, în afară de masă şi cazare, iar Paler este un nume…)”.

Viorel Gârbaciu, director Şcoala Populară de Artă (fost Inspector Şef al Direcţiei de Cultură Gorj): „În ultima şedinţă a Consiliului Cultural Consultativ am menţionat că am serioase rezerve faţă de Agenda Culturală a Centrului „Brâncuşi”, care nu este altceva decât o încropeală de manifestări care nu au de-a face cu statutul acestei instituţii creată prin sacrificarea Casei de Cultură. Târgu Jiu este singurul municipiu din ţară care nu are o Casă de Cultură, în condiţiile în care Centrul „Brâncuşi”, prin şeful său, nu se mai ocupă nici de activităţile aceleia, dar nici de Brâncuşi. Se face o brâncuşiană într-un sătuc austriac sau tabere de pictură pe Valea Timocului sau prin Maramureş, mereu cu aceiaşi oameni… Dincolo de orice, ca şi Consilier Teritorial Şef m-am opus la vremea respectivă desfiinţării Casei de Cultură. În ceea ce îl priveşte pe Brâncuşi, suntem oricând pasibili de condamnare, în sensul celor spuse de sculptor: « Când am plecat, v-am lăsat săraci şi proşti, acum vă găsesc şi mai săraci, şi mai proşti ! »  Sunt absolut iritat şi enervat de faptul că din momentul în care am creat stagiunea de concerte a Lirei Gorjului, serviciile orchestrei urmau a fi plătite de Centrul „Brâncuşi” . Din cauza întârzierilor la plată se pune în discuţie închiderea activităţii. La fel se întâmplă şi cu festivalul de muzică folk „Poarta Sărutului”, care nici măcar nu mai figurează în Agenda Culturală.” (n.n. Prezent pe scenă, la ultima ediţie, primarul Florin Cârciumaru a promis sub cuvânt de onoare că festivalul va continua.)

Horia Muntenuş, scriitor, brâncuşiolog, jurnalist (laureat al premiului „Les Rencontrées Européennes”, Paris, 2000): „Regretul meu este că nici în 2010 nu am reuşit să ne regăsim la Târgu Jiu ca în alţi ani, noi, cei care îl studiem pe Brâncuşi şi opera sa. Cărţile noastre nu au regim de subvenţionare din partea statului, de aceea le publicăm greu. Munca noastră, pe de altă parte, nu este rodul vreunui stipendiu sau sinecure, astfel că truda noastră de brâncuşiologi exprimă iubirea pe care o purtăm principiilor brâncuşiene. Din acest punct de vedere, ar fi fost absolut firesc ca acest Centru de Cultură „Brâncuşi” să organizeze, cel puţin în  tradiţia lăsată de Nae Diaconu şi Rodica Săpun (regretaţi, amândoi trecuţi în nefiinţă), de a ne reuni o dată pe an la Târgu Jiu, la simpozionul de evocare a sculptorului. În jurul acestui eveniment clasic s-a format şi afirmat o adevărată şcoală de brâncuşiologie, pe care, de ceva vreme, cineva se străduieşte să o desfiinţeze … mai ales că, între timp, au dispărut marii brâncuşiologi Barbu Brezianu şi Ion Pogorilovschi. Poate domnul primar va avea un cuvânt de spus…”

Aura Stoenescu, directorul publicaţiei „Vertical”: Sorin Lory Buliga, ca director al Centrului „Brâncuşi”, nu face ceea ce ar trebui să facă. Atât, pentru moment! Nu am finalizat încă investigaţiile asupra acestui personaj.”

Doru Dădălău, artist fotograf: „Este inadmisibil ca în Târgu Jiu să se organizeze o Tabără Internaţională de Arte Vizuale şi Buliga să nu calce măcar la vernisaj sau să găsească cel puţin o oră să vină printre artiştii plastici sosiţi de pe toate meridianele lumii. De altfel, Buliga nu este prezent nici la alte acţiuni de cultură, fie că se leagă sau nu de numele lui Brâncuşi (nici  chiar la expoziţia filialei UAP Hunedoara, mai cu seamă că este şi proaspăt membru UAP.) Domnul primar  ar trebui să vadă ce se mai întâmplă pe la acel Centru…”

Cosmin Pigui, directorul ziarului „Impact”: „Cred că Buliga a făcut suficient de multe gafe ca să plece de acolo de unde este. Şi mai cred că nu a făcut nimic semnificativ pentru Brâncuşi, astfel că nu îşi justifică nici prezenţa, nici salariul pe care îl primeşte acolo unde îşi desfăşoară presupusa activitate.”
Mihai Ţopescu, artist plastic: „Brâncuşi este tratat la Târgu Jiu ca o valoare locală, cu indulgenţă regională. La manifestările astea organizate (cam mult spus) de Buliga se dau 50 de premii nesemnificative, aşa ca să fie toată lumea mulţumită, în loc de un premiu consistent cuiva care merită, într-adevăr. Nu se poate sărbători Brâncuşi cu manifestări pentru copii – care abia ştiu operele din Târgu Jiu (între noi fie spus, am văzut ce expun). Când  e vorba despre Brâncuşi, trebuie căutate valori universale care să participe, nu oricine… E trist ce se întâmplă! Iar despre şef, el acceptă tot felul de compromisuri, se înconjoară de oameni mici ca să-şi satisfacă micile orgolii…”

Gabriela Mladin, jurnalist Jurnalul Naţional: „Care Centru de Artă şi Cultură?! Centrul care nu e vizibil prin nimic? Chiar nu ştiu ce face acest Centru „Brâncuşi”… Cât despre Buliga? Nu ştiu ce face acest domn! Brâncuşi se promovează prin alte părţi. Noi avem opere, avem Centru „Brâncuşi”, în schimb activitatea lipseşte cu desăvârşire… Aviz celor în drept să ia măsuri!”

Geo Cranta, directorul săptămânalului „Lupta”: Buliga este o ruşine pentru cultura din Gorj. Şi a atras această ruşine şi asupra Centrului de Artă şi Cultură „Brâncuşi”. În loc să promoveze imaginea sculptorului, se ocupă de certuri cu colegii pe care a reuşit să îi îndepărteze din instituţie. El nu face nimic pentru operă, iar banii de manifestări îi aruncă pe chiolhanuri, nu pentru promovarea lui Brâncuşi… ca să nu spun mai mult. Poate va lua cineva măsuri pentru stoparea răului pe care îl face.”

Vasile Vasiescu, scriitor: „Nu se mai întâmplă nimic la Centrul „Brâncuşi”. Nu mai există nicio decenţă. La cât suflet a pus Nae Diaconu pentru Brâncuşi şi la cum s-a ales praful de tot, chiar şi de revista „Brâncuşi”, ce mai e de zis?!

Paul Popescu, sculptor, preşedintele UAP, filiala Gorj: „Neprofesionalismul dă rezultatele care se văd în acţiunile pe care le organizează. Din păcate, constat că impostura e cultivată la nivel instituţional. Sunt curios, de acum, ce ar mai putea face Buliga şi Centrul pe care îl conduce împotriva actului cultural şi a lui Brâncuşi, pentru că tot ce s-a făcut în ultima vreme, sub privirea îngăduitoare a conducerii primăriei, s-a făcut parcă în ciuda sculptorului… Păcat de activităţile serioase care intraseră în tradiţia locului, dar care, nemaifiind utile interesului personal al domnului Buliga, au dispărut sau au fost lăsate să moară încet. Cultura practicată acolo e de tip chiolhan!”
Ion Cepoi, directorul Centrului de Creaţie: „Opinia mea, neschimbată de vreo 10 ani, este că Centrul de Artă şi Cultură Brâncuşi are serioase deficienţe de structură. Ceea ce am gândit împreună cu Nae Diaconu, acum mulţi ani, nu se regăseşte în activitatea Centrului. Cred cu toată convingerea că trebuie reformat. Să i se stabilească o structură foarte clară, şi, dacă se poate, eficace… Centrul trebuie să devină o instituţie specializată. În primul rând, trebuie să se stabilească menirea ei – este o instituţie de promovare, de întreţinere a operei, sau ce altceva?! Deocamdată, nu sunt stabilite nişte strategii de funcţionare pe termen scurt, mediu sau lung, nu există o viziune asupra activităţii, nu are un proiect coerent de management. Primăria, care este principalul ordonator de credite,  ar trebui să îi ceară, fie şi lui Buliga, un proiect de management sau să facă un concurs de proiecte… Asta, dacă Primăria vrea să facă într-adevăr ceva pentru moştenirea Brâncuşi! În paranteză fie spus, eu nu mai sunt membru al Consiliului Cultural Consultativ. Nu-mi permit să fac aprecieri, dar nu se ştie ce se doreşte de la acest Centru. Încă o dată spun, care nu este structurat cum trebuie. Cineva trebuie să îi stabilească anvergura, să formuleze ce trebuie şi cum trebuie făcut. Este o instituţie care poate copia structura altor centre (Enescu, de exemplu). Dar, evident, la alte dimensiuni! Este vorba, totuşi, de Brâncuşi! Nu ştiu dacă cineva poate mulţumi pe toată lumea, la asemenea dimensiuni ale personalităţii şi operei brâncuşiene… Dar e limpede că trebuie făcut ceva!”
Doina Frumuşelu, dr. ing., brâncuşiolog, realizatorul proiectului de restaurare a Coloanei fără Sfârşit, fără demontare: „Consider că se acordă prea mare importanţă unei simple persoane, care a dovedit în timp că nu poate să îşi depăşească propria condiţie! Adică se pierde enorm de mult timp şi energie analizând efectul, când problema este cauza care generează efectul! O astfel de abordare nu va conduce niciodată la rezolvarea problemelor generate de managementul defectuos al Centrului de Cultură şi Artă ,,Constantin Brâncuşi”. Ca urmare, este ultima dată când mai discut despre domnul Buliga! El se manifestă în limitele compentenţei profesionale şi a propriului talent, sau, mai pe înţelesul tuturor: atât poate, atât dă!
Eu, în calitatea mea de contribuant la bugetul Primăriei Târgu-Jiu, îl întreb pe d-l primar Florin Cârciumaru: aşa consideră că este eficient să gestioneze banul public, în persoane şi programe fără valoare, chiar păguboase pe care, în ciuda criticilor repetate, refuză să şi le asume? De ce tot timpul îl lasă singur, fără sprijin în gura presei, pe d-l Buliga pe care l-a înscăunat director al Centrului ,,Constantin Brâncuşi”? Vrea să-l transforme într-un erou local, devorat de presa nemiloasă?!
Bugetul Primăriei Târgu-Jiu este secătuit prin acţiuni şi investiţii nerentabile. Oare nu a sosit momentul unei analize lucide care să stopeze risipa, indiferent sub ce formă?! Sunt convinsă că atunci când d-l Cârciumaru va răspunde la aceste întrebări, d-l Buliga îşi va revizui priorităţile în viaţă, adică va avea alte preocupări faţă de cele actuale! Până atunci, el va fi un permanent subiect de presă şi nu este chiar ceea ce are nevoie, astăzi, municipiul Târgu-Jiu! ”
Sursa: Obiectiv – Săptămânal de informaţie şi atitudine