Andrei, stăpânul pădurilor din Gorj, le preschimbă în caşcaval

530 ha de stânci din Defileul Jiului, transformate de o instanţă strâmbă din Braşov în 720 ha de pădure seculară din Dumbrava Tismanei şi Crasna

Mai jos urmează o poveste foarte urâtă, care, din nefericire, nu este deloc poveste. Deşi au prezentat acte doveditoare care atestau dreptul lor de proprietate asupra a 530 de hectare de teren cu vegetaţie forestieră, în mare parte gol alpin – pur şi, simplu, stânci – reprezentând jumătate din Muntele Dumitra, situat în Parcul Naţional Defileul Jiului, moştenitorii lui Grigore Chifu, după ce au acceptat să fie mandataţi în instanţele judecătoreşti şi în raporturile cu instituţiile statului de către Liviu Pătraşcu, unul dintre cei mai importanţi oameni de afaceri din Argeş, fost inginer silvic, foarte apropiat de conducerea Direcţiei Silvice Gorj şi a Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Râmnicu Vâlcea, cu numeroase afaceri la limita legii şi mult dincolo de ea derulate în Defileul Jiului şi împrejurimi, au obţinut în luna martie a.c. o sentinţă civilă, emisă de Judecătoria Braşov, rămasă irevocabilă prin decizie a Tribunalului Braşov, care obligă statul să-i împroprietărească cu 720 de ha de pădure în Dumbrava Tismanei şi în comuna Crasna!
Deşi, din multiple motive, toate legale, hotărârea judecătorească nu poate fi pusă în aplicare pentru că, paradoxal, ar presupune săvârşirea de ilegalităţi, prefectul Liviu Andrei spumegă şi bate cu pumnul în birourile Prefecturii, în duet cu însuşi Liviu Pătraşcu, pentru împroprietărirea afaceristului argeşean care, între timp, a cumpărat drepturile succesorale de la moştenitorii lui Grigore Chifu. O parte din membrii Comisiei Judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, deşi subordonaţi ai lui Liviu Andrei, continuă să se opună, în ciuda presiunilor făcute de prefect.
Într-un caz similar, la recenta plecare în concediul de odihnă, Andrei le-a dat temă subordonaţilor să emită o decizie – pe care, de altfel, prefectul a antesemnat-o, pentru retrocedarea a 163 ha de pădure în zona Padeş, apreciată ca ilegală, în corespondenţa purtată de Agenţia Naţională de Restituire a Proprietăţilor cu Prefectura Gorj, . Referitor la acest caz, prefectul s-a adresat unui subordonat, cu martori, după cum urmează: „Semnează, băăă! Ce, îţi strică zece mii de euro şi un teren?” Cam în aceste vorbe se rezumă cel mai bine întregul mandat de prefect, şi jurământul de credinţă al lui Liviu Andrei faţă de gorjeni.

De ce este strâmbă sentinţa Judecătoriei Braşov

Prin Hotărârea 3900/17.03.2006, emisă de Comisia Judeţeană, la propunerea Comisiei Locale Bumbeşti Jiu, sunt retrocedate moştenitorilor lui Grigore Chifu 960 de hectare în Parcul Naţional „Defileul Jiului”. Conform legii, în situaţia în care amplasamentele originare ale proprietăţilor sunt situate în zone protejate, este posibilă solicitarea unor terenuri dispuse în alte zone limitrofe. Concret, în această speţă legal ar fi fost ca Comisia Locală Bumbeşti Jiu, în situaţia în care nu identifica o altă suprafaţă disponibilă în zona de competenţă,  să iniţieze corespondenţă cu localităţile limitrofe, concentric. De reţinut: dacă s-ar fi respectat această procedură, singura permisă de lege, nu s-ar fi ajuns niciodată până în Dumbrava Tismanei, ţinta afaceristului Liviu Pătraşcu, ci s-ar fi identificat mult mai aproape de Bumbeşti Jiu o suprafaţă disponibilă. Dacă ar fi respectat procedura legală, Comisia Locală Bumbeşti Jiu ar fi generat la vremea respectivă tabelul anexă nr.  42 al hotărârii nr. 3900/17.03.2006, document care se emite de o comisie locală atunci când se află în imposibilitatea de a retroceda pe vechiul amplasament. În momentul în care ar fi identificat suprafeţe de teren libere de sarcini într-una din comunele limitrofe, s-ar fi procedat la înscrierea lor în tabelul anexă nr. 42 şi la validarea acestei operaţiuni de către Comisia Judeţeană.
În loc să se urmeze calea legală, la 28 mai 2007 mai multe persoane din diverse instituţii ale statului de drept, fără a fi îndrituite legal, au scris pe colţul unei mese un proces verbal prin care Liviu Pătraşcu este ofertat cu 720 ha de pădure în Dumbrava Tismanei şi comuna Crasna. Elaborarea unui asemenea proces verbal nu e permisă de niciuna dintre legile în vigoare. Repet, Comisia Locală Bumbeşti Jiu trebuia să caute, concentric, o suprafaţă disponibilă, din aproape în aproape. Or, domnilor corupţi până în măduva oaselor şi protejaţi de instituţiile statului, Tismana e foarte departe, nu credeţi? Iată pasaje din document.

Semnatarii penali ai plastografiei: Aurel Cojan, director în Direcţia Silvică; Marcel Dumitrescu, de la Ocolul Silvic Bumbeşti Jiu; subprefect Lelioara Deaconu; şeful Serviciului pentru Asigurarea Legalităţii Ioana Călinescu; Marius Mănescu, directorul Oficiului pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară; omul de afaceri Liviu Pătraşcu. Practic, această aşa-zisă comisie s-a substituit Comisiei Judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi Comisiilor Locale, l-a ofertat pe Liviu Pătraşcu fără acceptul Primăriilor Tismana şi Casna şi fără ca suprafeţele specificate în procesul verbal să fie disponibile! Toate acestea, cu acceptul şi sub înaltul patronaj al prefectului de marmeladă Ştefan Popescu Bejat. De menţionat că localnici din Tismana şi Crasna depuseseră cereri de retrocedare sau câştigaseră acţiuni civile în instanţe pentru retrocedarea acelor păduri!  Acest fapt a fost ignorat şi de Judecătoria Braşov, care l-a împroprietărit, la rându-i, în 2010, pe Liviu Pătraşcu cu suprafeţe de pădure indisponibile! Cu toate acestea, având motive temeinice şi consistente, Liviu Andrei continuă să spumege!

Judecătorului Ghimiş i s-a stricat balanţa

După ce judecătoarea Liliana Bădiţa a emis, în 2008, o sentinţă prin care constata nulitatea procesului verbal, la prima şedinţă din cadrul recursului, judecătorul Vasile Ghimiş a casat sentinţa şi a respins acţiunea intentată de Prefectura Gorj! Interesant este că Melania Furma, consilier juridic în cadrul Prefecturii Gorj, a pledat pentru menţinerea procesului verbal, alături de juristul Direcţiei Silvice, Romică Drăghescu. Deşi au probat dreptul de proprietate asupra a 500 ha de teren, moştenitorii lui Grigore Chifu au primit 1000 de ha, în baza referatului de validare întocmit de un alt consilier juridic al Prefecturii Gorj, Dumitru Burlan. La urma urmei, diferenţa nici nu e mare, 500 de ha, acolo…
Revenind, Judecătoria şi Tribunalul Braşov obligă în 2010 Comisia Judeţeană „să înscrie în tabelul anexă nr.  42 al hotărârii nr. 3900/17.03.2006, terenul cu vegetaţie forestieră  în suprafaţă de 720 ha, pe amplasamentul convenit de părţi şi identificat în procesul verbal nr. 23185, încheiat la data de 28 mai 2007”. Aici începe un alt circ deoarece, aşa cum arătam anterior, nerespectându-se procedura legală de căutare concentrică a unor suprafeţe disponibile, singurul for abilitat legal să emită Anexa 42, respectiv Comisia Locală Bumbeşti Jiu, nu a generat documentul cu pricina. Acum instanţa obligă Comisia Judeţeană să înscrie suprafaţa de 720 ha pădure – indicată printr-un document ilegal, nul (procesul verbal din 2007) – în Anexa 42, dar Anexa 42 nu există, pentru că nu a fost generată legal, în termenul legal, de emitentul îndrituit legal. Deşi H.G. nr. 890 din 2005 nu permite comisiilor judeţene să emită Anexa 42, prefectul Liviu Andrei ţine cu tot dinadinsul să se prepare un astfel de document de către subordonaţii domniei sale, întrucât, fără Anexa 42, Liviu Pătraşcu nu poate fi împroprietărit!

Cine este Liviu Pătraşcu

Unul dintre cei mai prosperi oameni de afaceri din Argeş, îi place să spună că n-a întâlnit om pe care să nu-l poată cumpăra. Frate de cruce cu Doru Gheorghe Epure, şeful Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Râmnicu Vâlcea. Fie direct, fie prin interpuşi cei doi au achiziţionat la preţuri ridicole importante suprafeţe de pădure în Defileul Jiului, pe care le-au vândut ulterior unor firme, printre care Hidroelectrica şi Carpat Agregate.

Andrei, sfidat de subordonaţi

Pasajele publicate alăturat din stenograma şedinţei Comisiei Judeţene din 28 mai a.c., la care a participat şi Liviu Pătraşcu, sunt edificatoare. Recomand lecturarea lor numai cu un borcan de castraveţi muraţi la îndemână. Mie, unul, îmi este foarte, foarte scârbă. De observat că, deşi a făcut presiuni pentru generarea Anexei 42, Liviu Andrei a pierdut clar la vot. S-au înregistrat două voturi „pentru” şi opt voturi „împotrivă”. Doar Tiberiu Cicu, de la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Râmnicu Vâlcea, a fost favorabil propunerii prefectului. La vremea respectivă, Andrei era din ce în ce mai singur şi mai izolat în Prefectură. Recentele restructurări i-au permis tot felul de permutări şi crearea unei noi formule de joc.

DGA-ul, anticorupţia de jucărie, nu mai sperie nici hoţii de găini

Deunăzi, prefectul a ţinut o prelegere subordonaţilor, precizând insistent că a fost audiat cam ilegal în speţa de faţă, de către ofiţeri ai Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Gorj. Liviu Andrei a ţinut să îşi înştiinţeze subordonaţii că domnia sa este demnitar şi că – s-a interesat! -demnitarii nu pot fi audiaţi de DGA. În plus, pentru consolidarea climatului de doi lei instaurat în Prefectura Gorj odată cu înscăunarea sa ca prefect, Andrei a atenţionat direct subordonaţii care s-ar fi scurs către DGA. În acest punct, trebuie să îmi exprim uimirea că într-un judeţ putred – putred de corupţie, ofiţerii DGA suferă consecvent de orbul găinilor. Ultimul „caz rezolvat” postat pe site-ul instituţiei datează din ianuarie a.c. (!) şi face referire la acel cetăţean rom pârlit care elibera adeverinţe în schimbul unor sume de bani (!!!). Cu cazul acesta „rezolvat”, sigur – sigur ofiţerii DGA au dereglat sistemul mafiot din Gorj. Aşa se face că, de teama ofiţerilor DGA, corupţii din Gorj nu mai ştiu de capul lor, sunt zăpăciţi şi debusolaţi. Părerea mea: şi 100 de lei dacă ar avea buget lunar această instituţie, pentru ceea ce produce – adică pentru nimic – este mult prea mult. Foarte edificatoare este şi tergiversarea de către DGA a documentării şi valorificării profesioniste a cazului poliţistului Cristi Bordea, multiplu operat la un genunchi şi mutat abuziv de Viorel Caragea la Serviciul de Ordine Publică, cu traseu dublu de patrulare, după ce fratele nu şi-a mai pus imobilul proprietate personală la dispoziţia comisarului Mihai Birău, familist convins amorezat până peste cap de o doctoriţă.
Precizare: Pentru corecta informare a cititorilor, trebuie spus că singurul prefect care s-a împotrivit la modul real acestei suite de ilegalităţi a fost Victor Banţa.