-interviu cu Dorin Hanu, primarul municipiului Motru
Pentru început, câteva cuvinte despre cariera dumneavoastră profesională şi politică…

Am absolvit Institutul de Mine din Petroşani, în 1985, sunt din judeţul Alba, m-am căsătorit în timpul facultăţii şi am venit prin repartiţie guvernamentală în Motru, la mina Lupoaia. Am rămas aici din 1985 până în 2004, ocupând diverse funcţii, de la inginer stagiar, la şef de sector, inginer şef şi director al acestei unităţi. În politică am intrat în 1999, în rândurile PRM. În 2000 am fost ales consilier local, în Motru. Au fost primii mei paşi în politică. În 2004 am candidat la funcţia de primar, am câştigat în turul doi, contracandidatul meu fiind Ion Iorga, care era atunci primar în funcţie din partea PSD. În 2008 am candidat pe listele PSD, pentru al doilea mandat. Am câştigat din primul tur, cu 60 la sută din sufragiile electoratului. Dorinţa mea, din punct de vedere politic, este să îmi conserv mandatul de primar, întrucât consider că am, încă, foarte multe proiecte în derulare ce trebuie definitivate. Sigur, depinde de manifestările alegătorilor din 2012, dacă ei îşi doresc să continui sau vor o altă variantă.

„Pe Militaru l-am mai bătut de două ori”

Va fi o campanie grea, pentru că deputatul Severus Militaru şi-a anunţat candidatura…
Nu ştiu dacă va fi o campanie grea, pentru că eu pe Severus Militaru l-am mai avut contracandidat şi, de câte ori am luptat unul împotriva celuilalt, eu am câştigat. Sincer să spun, sunt absolut convins că Militaru nu va candida. Din discuţiile pe care le-am avut, am înţeles că îşi doreşte conservarea mandatului de deputat. El a candidat şi în 2000, şi în 2004 la Primărie şi a pierdut. De fiecare dată a ieşit al treilea.
Mizez pe faptul că electoratul s-a maturizat şi nu mai crede în oferte electorale exagerate sau în lucruri de nimic – găleţi, cizme ş.a.m.d. Oamenii merg pe lucruri realizate şi pe promisiuni realizate.
Care ar fi atuurile dumneavoastră?

În primul rând, programul meu electoral este realizat în proporţie de peste 80 la sută. Când am venit la Primărie, apa în municipiul Motru era la program. Era de dimineaţa de la 5 până la 10 şi apoi era după amiaza de la 16 la 22. Acum avem apă potabilă în regim permanent şi apă caldă, de asemenea, în regim permanent. Înainte, apă caldă primeau o dată sau de două ori pe săptămână. Introducerea gazului metan era privită ca o himeră. În 2006 am reuşit să aduc acest serviciu către populaţie şi agenţii economici. S-a umblat la infrastructura cartierelor, au fost reabilitate alei pietonale, carosabil, s-au făcut peste 5000 de parcări şi se continuă pe aceste programe. S-a insistat extraordinar de mult pe colectarea şi depozitarea gunoiului în condiţiile impuse de Uniunea Europeană. Sunt două proiecte accesate pe fonduri externe, unul de 460 mii euro şi altul de 600 mii euro, prin care s-au adus dotări de colectare a gunoiului menajer şi s-a executat platforma ecologică de sortare a gunoiului. Sunt lucruri pe care cetăţenii le simt. Eu cred că un primar trebuie să se ocupe în primul rând de curăţenia oraşului, aceasta este oglinda localităţii. Sunt foarte pretenţios şi controlez foarte des acest aspect. Am stabilit responsabilităţi clare, pe zone, şi ştiu exact de cine să mă iau dacă apar probleme într-un anumit cartier.

Aveţi aici, în Primărie, o echipă pe care vă puteţi baza?

Sigur, în primul rând sunt cu viceprimarul, care provine tot din PSD, la al doilea mandat. De şapte ani nu au existat disensiuni între noi.
Protocolul vă impune viceprimar de la PNL…

Nu există. În Protocol se spune că totul se face pe bază de negociere. Sigur, există tot felul de variante, dar dorinţa mea este să îmi păstrez viceprimarul.
Din ce trăieşte Motrul în momentul de faţă? Exclusiv din minerit?

Motru este un oraş monoindustrial. Principala preocupare este industria minieră şi activităţile conexe. Sigur, restructurările din minerit ne-au produs foarte mult disconfort, întrucât nu ne-am putut constitui în totalitate bugetul pe care am mizat. 60 la sută din bugetul local se realizează din impozitele pe salarii. Anul trecut, de exemplu, din cauza blocajului financiar în care s-a aflat SNLO, abia în luna noiembrie am primit banii pe tot anul 2010 şi ne-a fost foarte greu să derulăm proiectele finanţate din bugetul local, de aceea şi întârzierea cu Piaţa. În acest an, deocamdată, suntem în aprilie, SNLO şi-a plătit datoriile către primării, şi acest lucru ne dă speranţă şi putem să derulăm proiectele pe care ni le propunem. Din punct de vedere al altor locuri de muncă, mai avem o fabrică de confecţii, în care lucrează 400 de femei. Este o investiţie privată, italiană. Ce se produce aici se duce la export. În rest sunt privatizaţii locali cu o forţă medie, în jur de 40 – 50 de angajaţi. Uşor – uşor am ajuns la concluzia că soluţia pentru aceste zone mici, nu prea căutate de marii investitori, este de încurajare a investitorilor locali, dornici de a-şi mări afacerea.
Ca primar, ce facilităţi le-aţi putea oferi?

În funcţie de locurile de muncă create. Maxim le putem oferi scutirea la impozitele şi taxele locale. Aceste facilităţi le putem da prin hotărâre de consiliu local, în funcţie de numărul de locuri de muncă.

„Managerii din minerit au zăpăcit oamenii”

Aveţi nişte oameni grei din această zonă. Daniel Burlan, Ion Ruşeţ, Severus Militaru. Nu există, însă, strategii şi soluţii concrete pentru zonă… Sunt alături de dumneavoastră aceste persoane?
Discuţii sunt. Toată lumea îşi manifestă intenţia de a face ceva, de a promova zona. Problema cea mai delicată este că nu s-a mişcat nimic concret. Sunt lucruri care pe mine mă deranjează. Eu provin din industria minieră. 19 ani din viaţa mea s-au petrecut acolo şi cunosc absolut tot ce se-ntâmplă acolo. Având în continuare legături cu foarte mulţi manageri care îşi desfăşoară activitatea în domeniu, sunt tot timpul informat, despre restructurările care se fac, despre interesele care există în jurul mineritului şi de multe ori mă doare. Cei care sunt în funcţii efemere de multe ori nu se apleacă spre dezvoltarea zonei. La ora actuală, în Motru sunt angajaţi 3424 de salariaţi, din care din Motru, cu buletin de Motru, sunt 1796, deci jumătate. Dacă toţi angajaţii ar fi din Motru, nu am avea probleme legate de şomaj, în condiţiile în care acum avem 650 de şomeri. Nu s-a făcut o protecţie a cetăţenilor care au buletin de Motru. Un exemplu: există un cetăţean care locuieşte în Lupoaia. Face de acasă, de la el din gospodărie, până la carieră cinci minute. Acum acel cetăţean lucrează la cariera Roşia. El se urcă dimineaţa în maşină, vine la parcarea minerilor, se urcă în alt autobuz şi îl duce la Roşia. Deci, pleacă dimineaţa de la ora 4 şi se întoarce acasă pe la ora 7 seara, în condiţiile în care ar putea să facă cinci minute până la mină.
I-au zăpăcit…
I-au zăpăcit, efectiv. Politica de reorganizare din cadrul SNLO a fost total defectuoasă, şi nu în interesul cetăţenilor din zonele respective. În momentul în care tu îmi aduci de la Obârşia Cloşani, de la Strehaia, de la Ilovăţ, deci de la peste 40 de km, cetăţeni la muncă, iar pe cei din Motru fie îi disponibilizezi, fie îi duci la muncă prin Rovinari sau prin Roşia, nu cred că este o politică nici eficientă, economic, pentru că plăteşti autobuze aiurea, şi nici nu respecţi interesele locuitorilor municipiului Motru.

Dacă ar fi să propuneţi nişte obiective imediate celor care decid azi, care ar fi acelea?

În primul rând, trebuie făcută o strategie energetică naţională, acceptată de Uniunea Europeană. Fără ea, bâjbâim. An de an, facem programe de producţie în funcţie de solicitările de la început de an, urmând ca apoi să ne repliem în cursul anului, în funcţie de ce se întâmplă. Nu se poate concepe o strategie de dezvoltare, nu se pot face disponibilizări şi angajări haotic. Reorganizarea în minerit a însemnat tot timpul darea oamenilor afară. N-a însemnat îmbunătăţirea actului de producţie, angajarea de tineri capabili, cu altă mentalitate. Nu s-au gândit aceste lucruri. Se vânează oameni să fie daţi afară numai pentru a ajunge la nişte indicatori economici. Ar trebui să ştim acum, dacă ar exista o strategie energetică naţională, cât cărbune trebuie să dai în 2015 prin societatea ta. Atunci poţi să îţi gândeşti şi politica de personal.
Apoi, trebuie mediatizate zonele afectate de minerit. Cetăţenii din Motru, care nu pot utiliza pământurile afectate de minerit, nu au nicio vină. Statul a intervenit abuziv în terenurile lor. Tot statul trebuie să intervină pentru protejarea acestor cetăţeni, prin atragerea de investiţii şi amenajarea terenurilor afectate. Roşiuţa şi Ploştina au fost în ultimii ani afectate de alunecările de teren, de aceea nici nu s-au mai dat autorizaţii de construcţie în zonă.

Anul trecut aţi protestat public faţă de felul în care Bebe Ionică şi Laurenţiu Ciurel au ajuns vicepreşedinţi ai PSD Gorj…

Sigur, au fost nişte lucruri care m-au deranjat atunci. În statutul partidului se spune clar: pentru ocuparea unei funcţii de vicepreşedinte trebuie să ai o vechime de cel puţin 3 ani de zile. Pentru dânşii s-au făcut aceste derogări, au ajuns vicepreşedinţi şi au intrat în Biroul Executiv. Eu nu aveam trei ani vechime, dar adusesem 6000 de voturi şi făcusem o organizaţie de peste 2000 de membri la Motru. Suntem foarte bine organizaţi, la nivelul PSD Motru, şi e unul din punctele pe care mizez la următoarele alegeri.
A fost un efect de bumerang împotriva dumneavoastră?

Nu, din contră. La alegerile următoare, îndeplinind condiţiile legale, am candidat la funcţia de vicepreşedinte şi am luat cele mai multe voturi.

Se tot discută că nu va mai fi susţinut Ion Călinoiu pentru a candida la preşedinţia Consiliului Judeţean…
În ultima şedinţă de Consiliu Judeţean Executiv a PSD Gorj, Ion Călinoiu a fost votat în unanimitate să fie candidatul USL-ului pentru postul de preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj. Deci, acest subiect este închis, este clar.
Cum se prezintă astăzi situaţia UATA Motru?

S.C. UATA a fost o societate a SNLO. Noi am preluat-o din toamna lui 2008, printr-o hotărâre de guvern. Ne-a fost dată cu datorii cu tot. Multe dintre ele, foarte greu de recuperat. În cursul anului trecut, printr-un ajutor de stat am reuşit să plătim 4 milioane, iar la începutul iernii trecute, deci în noiembrie, când a început furnizarea agentului termic către populaţie, am încheiat o înţelegere, între UATA, SNLO şi Primăria Motru, prin care fiecare aveam anumite obligaţii şi drepturi. Ne-au livrat în regim continuu cărbunele pe care l-am solicitat, iar Primăria Municipiului Motru în fiecare lună plăteşte câte un miliard către SNLO, în contul cărbunelui primit.

În sfârşit, a fost recepţionată Piaţa…

Da, zilele trecute. Au fost deja introduşi în hala mare producătorii de legume, şi urmează să organizăm o licitaţie pentru atribuirea celor 25 de spaţii comerciale construite în piaţă, în care se vor vinde produse agroalimentare. Este un interes deosebit pentru aceste spaţii, pentru că sunt amplasate într-o zonă foarte vizitată de către cetăţeni. Din punctul meu de vedere, piaţa din Motru, la felul cum a fost reabilitată şi cum arată, este una dintre cele mai moderne din Oltenia.

Ce alte investiţii aveţi în derulare?
Pe fonduri externe avem un proiect de 4 milioane de euro, prin care trei zone din Motru intră într-o reabilitare totală a infrastructurii, instalarea unui sistem de supraveghere video şi reabilitarea unui cămin social. Mai avem reabilitarea sistemului de apă potabilă. Se lucrează, deja, la schimbarea conductelor magistrale de alimentare cu apă. Ne dorim ca prin introducerea unor conducte moderne cetăţenii să beneficieze de apă potabilă la parametri optimi cantitativi şi calitativi, fie că stau la parter, fie că stau la etajul patru. Acest proiect are o valoare de 6 milioane de euro şi se va finaliza la sfârşitul acestui an. Tot aici intră şi reabilitarea puţurilor, a staţiei de clorinare. Am reabilitat deja staţia de epurare a apelor menajere. Prin Compania Naţională de Investiţii introducem apă potabilă în satele aparţinătoare. Proiectul este realizat în proporţie de 75 la sută, urmând ca restul să se execute în acest an.
Există investiţii blocate din cauza lipsei de fonduri?

Pe fonduri locale a fost blocată investiţia de modernizare a pieţei, dar în noiembrie 2010 am reuşit să o deblocăm, după ce am primit banii de la SNLO.  Tot atunci am demarat asfaltarea drumului comunal de la Horăşti, ce va fi finalizată în această primăvară. De asemenea, tot pe fonduri locale vom demara asfaltarea drumului de la satul Râpa, care aparţine de municipiul Motru. Toate aceste proiecte, finanţate de la bugetul local, sunt dependente de colectarea veniturilor de la SNLO şi, bineînţeles, de la taxele şi impozitele locale.
În final, câteva cuvinte despre familia dumneavoastră…

V-am spus, m-am căsătorit din facultate, în 1984, cu un an înaintea absolvirii. Soţia mea este de profesie inginer electro-mecanic. Amândoi am venit cu repartiţie guvernamentală în zona Motru. Soţia mea a ieşit la pensie acum doi ani. Am doi băieţi. Cel mare a terminat Institutul de Educaţie Fizică şi Sport la Craiova. Acum este fotbalist la Minerul Motru şi are jumătate de normă de profesor de sport la Şcoala Generală nr. 2. Cel mic, care a fost unul dintre cei mai buni elevi ai oraşului Motru, olimpic la matematică pe ţară, este în anul 4 la Facultatea de Telecomunicaţii de la Timişoara. Sunt mândria mea. Realizările mele personale îmi dau energia de a munci şi pentru alţii. Am o familie reuşită şi îmi e drag când mă duc acasă să am linişte şi un mediu confortabil.