Peste 285 miliarde lei vechi urma să primească LAFARGE doar de la Complexul Energetic Turceni, începând din vara acestui an, în schimbul calcarului necesar în operaţiunile de desulfurare. O licitaţie pentru un contract similar este în derulare acum la Complexul Energetic Rovinari. Urmează, la rând, Complexul Energetic Craiova. Dacă nu se face desulfurarea, aceşti giganţi energetici se închid. Una peste alta, o afacere ce depăşeşte 1000 de miliarde de lei vechi, care mergea ca unsă pentru cei de la LAFARGE, până când în scenă şi-a făcut intrarea, adus de mirosul banilor, Nicolae Sarcină. Cum-necum, omul de afaceri tocmai şi-a adjudecat mai mult de jumătate din Cariera Suseni, singura sursă din zonă de calcar de puritate maximă pentru care, aţi văzut, cele trei complexe energetice plătesc peste 1000 miliarde de lei vechi. Deşi deţin o licenţă exclusivă de exploatare a Carierei Suseni, emisă de statul român, valabilă până în 2019, specialiştii LAFARGE, neobişnuiţi cu mânăriile de pe plaiurile gorjene, au rămas cu gura căscată şi încă nu înţeleg ce li s-a întâmplat.
Cronologic, în 1999 Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) emite pentru Lafarge licenţă de concesiune pentru exploatarea Carierei Suseni, de circa 86 de ha, valabilă pentru o perioadă de 20 de ani contractuali, cu drept de prelungire. Licenţa este aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 693/2000. Mai mult, potrivit punctului de vedere al companiei LAFARGE, solicitat de GORJNEWS, „prin contractul de privatizare a ROMCIM S.A., din 1997, statul român a garantat LAFARGE drepturile de exploatare şi folosinţă asupra carierei Suseni”.
În ianuarie 2009, Tribunalul Gorj respinge definitiv şi irevocabil solicitarea Obştii „Valea Susenilor” de a fi pusă în posesie pe o suprafaţă importantă din cariera Suseni.
Pentru că din această carieră se extrage calcar de puritate maximă, singurul admis în desulfurare, şi distanţa mică faţă de complexele energetice rentabilizează costurile de transport, Lafarge se pregătea să furnizeze calcar către cele trei complexe energetice. Prima licitaţie, organizată de Complexul Energetic Turceni, şi-a şi adjudecat-o, la 10 decembrie 2010 făcându-se anunţul de atribuire a contractului de peste 285 miliarde lei vechi!
La finele lunii decembrie 2010, în care se parafase şi licitaţia de la Complexul Energetic Turceni, Consiliul Local Runcu emite o hotărâre prin care transferă 47,5 ha din Cariera Suseni în domeniul privat al primăriei.
Într-un document oficial emis la 13 ianuarie a.c., prefectul Liviu Andrei girează operaţiunea, afirmând că „înscrierea terenului în inventarul bunurilor domeniului privat al comunei Runcu s-a făcut cu respectarea legislaţiei în vigoare”. Întrebare: ce altceva decât miza imensă – o mie de miliarde de lei vechi – a determinat Consiliul Local Runcu să treacă terenul în domeniul privat al primăriei abia în decembrie 2010, din moment ce Legea 213 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, emisă cu 12 ani mai devreme, în 1998, spune clar că “inventarul bunurilor din domeniul public se întocmeşte în termen de 9 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi”? Deci, în 9 luni, nu după 12 ani.
În şedinţa Consiliului Local Runcu din ianuarie a.c. s-a emis o hotărâre prin care s-a autorizat organizarea licitaţiei pentru închirierea celor 47,5 ha de teren, stabilindu-se, totodată, preţul de pornire de 84 milioane lei vechi / ha / an.
În ediţia din 8 februarie a.c. a cotidianului GORJ DOMINO, este inserat un anunţ conform căruia „Consiliul Local Runcu organizează, în data de 28.02.2011, licitaţie publică în vederea atribuirii prin închiriere a unei suprafeţe de 47,5 ha, în vederea exploatării de materiale minerale, pe o perioadă de 10 ani.” O primă obiecţie: legea 50/1991 obligă autoritatea contractantă să publice astfel de anunţuri „în cel puţin două ziare de largă circulaţie”. Pe ruta Adi Câmpeanu, primarul comunei Runcu – Nicolae Sarcină, viitorul câştigător al licitaţiei, a apărut deloc întâmplător cotidianul cu pricina, deţinut de ex-şeful SRI Gorj, Ion Făget, zis „Doru”. Am mai scris, dar repet, pentru că e incredibil: după ce în 2010 a cerut o juma’ de an, în Gorj Domino, arestarea lui Nicolae Sarcină, acum Făget păzeşte în asociere cu Sarcină mai multe obiective economice din Gorj şi zonele limitrofe, începând cu Complexul Energetic Turceni.
Revenind, anunţul a fost publicat într-un singur ziar. Tot legea 50/1991 obligă autoritatea contractantă să anunţe, prin media, nivelul anual minim al chiriei. Primăria Runcu a sărit şi peste acest detaliu. În plus, nu s-a solicitat participanţilor la licitaţie studiu de prefezabilitate sau de fezabilitate, impuse de aceeaşi lege în mod expres.
De altfel, documentaţia premergătoare licitaţiei a fost foarte firavă. Astfel, nu a existat un caiet de sarcini, nu s-au emis instrucţiuni privind modul de elaborare şi prezentare a ofertelor, nu s-a cunoscut metoda de licitaţie publică aplicată (licitaţie sau cu strigare), nici pasul de licitaţie, iar contractul de închiriere propus a fi încheiat a fost citit abia înaintea începerii licitaţiei. Una peste alta, o licitaţie organizată ca la adunat de prune, ca să câştige unul de-al casei. Dacă e cineva care nu ştie, Nicolae Sarcină e originar din comuna Runcu, multe dintre firmele sale fiind înregistrate chiar în localitatea de baştină.
S.C. SUCCES NIC COM S.R.L. a ofertat 8.400 lei / ha / an. S.C. CARIERE PLUS S.R.L. (membră a grupului Lafarge în România) a ofertat 8790 lei / ha / an. La a doua strigare, Nicolae Sarcină a oferit 9180 lei / ha / an, iar reprezentanţii LAFARGE s-au oprit formulând o serie de obiecţiuni. În principal, aceştia au susţinut că era de aşteptat să participe la o negociere directă, având în vedere că LAFARGE este „deţinătoarea exclusivă a licenţei de exploatare şi că S.C. SUCCES NIC COM S.R.L. sau o altă societate nu poate participa la licitaţie în lipsa unei astfel de licenţe.” Potrivit Legii minelor nr. 85/2003, exploatarea resurselor minerale din subsolul ţării „se realizează pe baza unei licenţe exclusive acordate pentru oricare dintre resursele minerale descoperite în perimetru, la cerere, persoanelor juridice române sau străine interesate”. În opinia reprezentanţilor LAFARGE, faptul că acea licenţă are caracter exclusiv, împiedică obţinerea de către orice altă entitate a dreptului de a exploata resursele minerale aferente suprafeţei de teren în chestiune.
Pe de altă parte, LAFARGE nu se încadrează în niciuna din situaţiile în care, conform aceleiaşi legi, i s-ar putea retrage licenţa de exploatare pentru a fi acordată, ulterior, către firma lui Nicolae Sarcină. Totuşi, legea nu este foarte clară, stipulând la art. 18 că licenţa de exploatare se acordă şi „câştigătorului unui concurs public de ofertă, organizat de autoritatea competentă în condiţiile prezentei legi”. Din aplicarea exclusivă a acestui paragraf, rezultă că şi S.C. SUCCES NIC COM S.R.L. ar putea obţine licenţă de exploatare.
Un alt semn de întrebare: din moment ce, potrivit legii minelor, „resursele minerale situate pe teritoriul şi în subsolul ţării (…) fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român”, cum poate o primărie să organizeze licitaţie pentru a stabili cine exploatează un bun care nu-i aparţine, fiind, evident, proprietate a statului? Cel mult Primăria Runcu ar fi putut licita coaja, nicidecum miezul…
Imediat, LAFARGE a contestat la Judecătoria Târgu Jiu modul de desfăşurare a licitaţiei, solicitând anularea acesteia. Primul termen va fi la 21 aprilie a.c. Adi Câmpeanu nu a pierdut nici el vremea. A semnat, la 10 martie a.c., contractul de închiriere către S.C. SUCCES NIC COM S.R.L. a celor 47,5 ha de carieră. De altfel, Sarcină a şi operat plata pe primul an de zile şi, din informaţiile noastre, a apăsat butoanele necesare pentru a-i fi eliberată de către ANRM licenţă de exploatare, în doi timpi şi trei mişcări.
La 11 martie a.c., primarul Adi Câmpeanu a “notificat” LAFARGE să înceteze exploatarea agregatelor miniere de pe terenul lui Sarcină şi ca, în termen de 3 zile (!!!), să îşi evacueze toate utilajele de pe cele 47,5 ha teren.
De la emiterea unei asemenea adrese – prin care somezi o companie franceză să îşi ia utilajele în 3 zile după o suprafaţă atât de întinsă – până la un incident diplomatic cu consecinţe foarte naşpa e o distanţă extrem de scurtă, context în care, dacă faceţi puţină linişte, veţi auzi cum se sforăie în clădirea foarte specială de lângă stadion.
Pentru că, şi dacă ar fi vrut, cei de la LAFARGE nu puteau evacua în trei zile 47,5 ha de carieră, Câmpeanu a emis o nouă adresă, la 15 martie a.c., dându-le un nou termen, mai îngăduitor, respectiv 21 martie a.c. Cel puţin hilar este că primarul îi acuză pe cei de la LAFARGE de “tulburare de posesie”, în condiţiile în care la 11 martie a.c. Sarcină şi-a montat trei bariere, la intrarea pe noul domeniu deja adjudecat. Apoi, de râsul curcilor este şi următoarea situaţie: ca să ajungă la suprafaţa închiriată, Sarcină trebuie să folosească obligatoriu cele trei drumuri aflate în proprietatea LAFARGE!
Exact ca în vestul sălbatic, pe poarta Carierei Suseni a intrat, în cel puţin trei rânduri în ultimele zile, o echipă mixtă, alcătuită din reprezentanţi ai primăriei, ai S.C. SUCCES NIC COM S.R.L. şi ai … poliţiei. Ce căutau poliţiştii în carieră, ca aghiotanţi ai primarului? Prezenţa lor acolo, în compania primarului şi a celor de la SUCCES, este încă o ofensă la adresa companiei franceze şi încă o dovadă că dacă se încruntă Sarcină, la vârful poliţiei gorjene e doliu. Curată separare a puterilor în stat, nene Iancule! Oricum, poliţiştii din Gorj au deja în lucru cinci plângeri penale, majoritatea împotriva reprezentanţilor LAFARGE.
În momentul de faţă, LAFARGE nu poate exploata mai mult de jumătate din carieră, deşi nu i-a fost anulată licenţa exclusivă primită de la Guvernul României. Ce trebuie să înţeleagă măcar acum cei de la LAFARGE este că în acest judeţ nenorocit, funcţionează un cu totul şi cu totul alt Guvern şi cu totul şi cu totul alte legi. Pentru că le-au fost blocate instalaţii de procesare şi tot felul de utilaje, reprezentanţii LAFARGE înregistrează zilnic pierderi imense şi pot ajunge în situaţia de a nu-şi mai putea onora contractele curente.
În concluzie, estimăm că Nicolae Sarcină îşi va obţine foarte curând licenţa exclusivă de exploatare, pe care şefii ANRM-ului i-o vor elibera ignorând că există activă o licenţă similară, deţinută de LAFARGE. Apoi, Sarcină îşi va adjudeca şi contractele de furnizare a calcarului la cele trei complexe energetice.
Ce n-am reuşit, încă, să aflăm, lucrând această investigaţie, este pe câţi dintre angajaţii locali ai LAFARGE i-a cumpărat deja Nicolae Sarcină.
Vom reveni.
Notă: GORJNEWS mulţumeşte primarului comunei Runcu, Adi Câmpeanu, pentru transparenţa şi disponibilitatea de care a dat dovadă, punându-ne la dispoziţie absolut toate documentele de interes public solicitate. Facem această precizare pentru că în instituţiile publice din Gorj aproape totul este clasificat şi exceptat de la liberul acces, comportamentul comunicaţional al primarului Câmpeanu contrastând flagrant cu al altor primari şi manageri de instituţii, care şi-ar secretiza şi umbrele proprii şi personale, dacă ar putea.