Nu puțini au fost cei care, înainte de a începe actualul sezon, se grăbeau să cânte prohodul Pandurilor, o echipă ce a pierdut pe bandă rulantă jucători importanți, fără a aduce în locul lor fotbaliști cu nume la nivelul celor plecați.
S-a vorbit despre faptul că sezonul trecut echipa a prins un loc în prima jumătate a clasamentului doar datorită evoluțiilor din prima parte a campionatului, când Pandurii îi mai avea în echipă pe un Chiricheș, Vranjes sau Stromajer. Cei care vedeau în acești jucători, ca și în Pintilii ceva mai târziu, zeii care au urcat Pandurii pe piedestal și a căror plecare va duce automat la surparea acestuia, au pierdut ceva din vedere. N-au luat în calcul „mâna de lucru” și au încercat scoaterea în evidență doar a „materiei prime”. La Târgu Jiu a rămas însă Grigoraș, iar acesta demonstrează că are fler atunci când trebuie să scormonească pentru a găsi noi soluții. Normal, nu sunt dintre cei care cred nici faptul că două mâini dibace pot face totul. Firesc, e nevoie de o materie bună de calitate, iar ceea ce se întâmplă acum la Pandurii, când granzii Ligii 1 privesc de jos spre echipa lui Grigoraș, este rodul unei fericite îmbinări între o mână de lucru calificată și o materie primă de calitate.
Nefiind un optimist dincolo de rațiune, îmi e greu să mă gândesc la Pandurii ca la o pretendentă la titlu și chiar și la cupele europene. Gândesc că este greu să găsești mereu resursele de a-i ține pe junii panduri conectați la tot ceea ce presupune astfel de realizări. Asta deși, aici, la Târgu Jiu, sunt mult mai feriți de presiuni decât în oricare altă zonă de pe harta Ligii 1. Totuși, găsesc această echipă capabilă de multe alte surprize. Nu exclud nici cupele europene. Și nici campionatul, deși, atunci când vorbesc de titlu chiar și gândului îi ordon să vină în șoaptă.
Până la cupe europene sau campionate, ar trebui să ne bucurăm, așa cum ne îndeamnă și Grigoraș, să trăim clipa. Să ne bucurăm de jocurile de acasă, în care avem o medie de patru goluri pe meci, să ne bucurăm de faptul că Rapidul își face probleme știind că trebuie să vină la Târgu Jiu, că Steaua privește mereu cu jind în ograda Pandurilor chiar dacă din jumătate în jumătate de an Becali își tot desface baierele pungii pentru a mai lua un pandur în Ghencea sau de faptul că avem o echipă care a reușit să ne facă să fim pretențioși, să ne dorim mai multe goluri, mai multe victorii, mai mari performanțe.