În ultimele luni, în Târgu Jiu cerşetoria a luat o amploare de neimaginat, căpătând amploarea unui fenomen foarte deranjant pentru cetăţenii care în diverse locuri publice fac din ce în ce mai greu faţă cerşetorilor tot mai agresivi. Civilizaţia presupune un răspuns specializat din partea statului confruntat cu acest fenomen. Din păcate, la Târgu Jiu, principalele instituţii cu atribuţii în materie – Poliţia Comunitară şi Serviciul de Ordine Publică din cadrul Poliţiei Municipiului Târgu Jiu – par să pună apă şi îngrăşământ la rădăcina cerşetoriei.

Nici nu ajungi bine în parcarea din faţa Pieţei Centrale că lângă tine se şi înfiinţează o mulţime de cerşetori, care mai de care mai agresivi, fie minori despuiaţi în miez de iarnă, ca să fie convingători, fie adulţi duhnind  a jeg şi alcool. Deunăzi, trei copii minori cerşeau în Piaţa Centrală, nederanjaţi nici de poliţiştii comunitari, nici de cei de la Ordine Publică, ascunşi pe undeva, pe la căldurică sau preocupaţi, mai degrabă, să „ciugoale” câte ceva de la comercianţii din piaţă. Şi, ca totul să fie ca în filmele americane cu buget mic, minorele au cerşit şi la geamul unui membru al Asociaţiei Internaţionale a Poliţiştilor. Fireşte, omul legii, aflat în timpul liber, n-a anunţat autorităţile pentru că obiceiul miliţienesc l-a îndemnat să îşi vadă de drum şi să nu se complice. Potrivit statutului AIP, un astfel de membru ar trebui să promoveze respectul faţă de lege. Fireşte, din „respect faţă de lege”, membrul IPA s-a grăbit să-şi cumpere zarzavaturi…
Legea spune una, poliţiştii fac alta
Poliţişti comunitari sau poliţişti locali, începând din acest an, oamenii legii sunt aceiaşi Mărie, dar cu o altă pălărie. Până la schimbarea pălăriei, legea privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare scria, la o pagină la care cei din Târgu-Jiu n-au ajuns cu cititul, că poliţiştii comunitari constată, printre altele, „contravenţii şi aplică sancţiuni contravenţionale, conform legii, pentru încălcarea prevederilor legale referitoare la tulburarea ordinii şi liniştii publice, curăţenia localităţilor, comerţul stradal, protecţia mediului înconjurător, precum şi pentru faptele care afectează climatul social, stabilite prin lege, hotărâri ale consiliului local sau dispoziţii ale primarului”. La „fapte care afectează climatul social”, comunitarii ar putea înţelege şi cerşetoria. Numai că datorită neînţelegerii pe care o manifestă vis-a-vis de lege, aceştia iau cerşetoria ca pe o virtute şi nu ca pe o infracţiune, cum o defineşte Codul Penal.
Ce fac alţii, când ai noştri se fac că fac ceva?!
Pentru că ţara e mare în lung şi lat, avem ocazia să privim în jur şi să-i comparăm pe ai noştri cu alţii. Totul e bine când ne limităm la Târgu-Jiu pentru că, dacă trecem graniţele judeţului, aflăm că, atunci când vine vorba de cerşetori, aceleaşi instituţii demarează campanii de conştientizare a populaţiei faţă de cerşetorie şi „vânează” cerşetorii. De exemplu, în capitală, poliţiştii comunitari au făcut o campanie de eradicare a cerşetoriei în zonele Unirii, Universitate şi Centrul Istoric. De asemenea, în Oradea, autorităţile, împreună cu poliţiştii comunitari, vânează cerşetorii. Acestea sunt câteva din exemplele interne pentru că, dacă trecem graniţele, aflăm că alţii sunt mult mai categorici.
Drept argument, persoanele care sunt surprinse cerşind în Verona sunt amendate cu 100 de euro, iar banii obţinuţi din această activitate ilegală sunt confiscaţi. Ca nimeni să nu mai comenteze, edilul şef al oraşului italian a semnat ordonanţa prin care interzice cerşetoria în centrul istoric, în zona pieţelor, în intersecţii sau în faţa bisericilor, spitalelor, băncilor, instituţiilor publice, magazinelor sau gărilor.
Unde sunt poliţiştii comunitari de altădată?!
În alte oraşe din România, aceeaşi ţară în care funcţionează şi Poliţia Comunitară Târgu-Jiu, Poliţia Comunitară le poate aplica cerşetorilor amenzi cuprinse între 100 şi 500 de lei. În acelaşi timp, minorii găsiţi la cerşit sunt duşi în familie, părinţii fiind amendaţi pentru nesupravegherea lor. Pe de altă parte, îndemnul ori înlesnirea practicării cerşetoriei de către un minor se pedepseşte cu închisoare de la unu la trei ani. Totodată, recrutarea ori constrângerea unui minor la cerşetorie se pedepseşte cu închisoare de la unu la cinci ani.
Aceste prevederi sunt însă scrise într-o limbă a unei civilizaţii atât de vechi încât comunitarii de la Târgu-Jiu n-au auzit de existenţa ei, ori dacă au auzit-o, din întâmplare, se fac că au uitat-o. Pentru cultura legislativă a poliţiştilor comunitari trebuie spus că, potrivit Codului Penal, cerşetoria este considerată infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare cuprinsă între una şi trei luni, sau cu zile amendă.
Autorităţile cucăie, populaţia încurajează cerşetoria
Poliţiştii comunitari târgujieni n-au avut iniţiativa de a demara o campanie publică de sensibilizare şi conştientizare cu privire la pericolele sociale ale cerşetoriei. Aceiaşi comunitari n-au avut iniţiativa editării unor pliante sau afişe care să aibă un caracter preventiv şi informativ, pe care să le fi distribuit cetăţenilor. Poliţiştii comunitari de pe teritoriul municipiului Târgu-Jiu nici măcar n-au încercat să-i ajute pe cetăţeni să înţeleagă că prin oferirea de bani persoanelor care apelează la mila lor nu fac altceva decât să încurajeze cerşetoria. Aceiaşi oameni ai legii nu le-au spus oamenilor că banii daţi unei singure persoane ar putea ajunge în contul unui serviciu public sau privat de asistenţă socială, care să rezolve problema pe timp îndelungat şi nu pe moment a celor care cerşesc.

Ion Tudor: „Suntem asediaţi de rudarii din Rovinari”
Directorul Poliţiei Comunitare Târgu Jiu, Ion Tudor, caracterizează drept „grea” problema cerşetorilor, şi adaugă: „dacă municipiul Târgu-Jiu a scăpat de cerşetorii din Valea Jiului, acum au năvălit în oraş rudarii din Rovinari. Vin împreună cu minorii pe care apoi îi împrăştie prin parcarea de la Piaţa Mare şi chiar prin piaţă”.
Întrebat cum a rezolvat problema, mută macazul spre Direcţia de Protecţie a Copilului, invocând un protocol între cele două instituţii. Tudor mai adaugă că poliţiştii dau rezultate în cazul cerşetorilor doar atunci când acţionează în civil. După ce se supără că nu îi sunt adresate întrebări „regulamentare”, care să-i scoată în evidenţă calităţile, Tudor conchide, nervos, că „Târgu-Jiu e liniştit faţă de alte oraşe”.
Mica cerşetoare din Obreja a crescut.  Un sincer „huooooooo!”, domnilor poliţişti
Văzând totalul noncombat al poliţiştilor în raport cu cerşetoria nu de puţine ori ne-am pus întrebarea dacă nu cumva o parte dintre cerşetori sunt scoşi „la produs” chiar de oamenii legii. Mulţi târgu-jieni au băgat de seamă, la fel ca şi noi, că ţigăncuşa cu ochi albaştri din Obreja, pe care mă-sa o scoate „la produs” de peste zece ani şi o aşteaptă în vecinătatea localurilor publice, ei bine, a crescut, se apropie de vârsta măritişului, încă cerşeşte, zilnic, şi mă-sa încă o aşteaptă, în acest oraş aproape blestemat să fie în grija unor mameluci cu uniforme, plătiţi inutil din bani publici. Dincolo de toate, rămâne în urmă o copilărie cheltuită cu mâna întinsă pe care nimeni nu i-o mai poate aduce înapoi ţigăncuşei cu ochii albaştri din Obreja. Ca o compensaţie, mă-sa e din ce în ce mai grasă, semn că banii au fost investiţi sănătos, în dezvoltarea durabilă. Un sincer „huooooooo!”, domnilor poliţişti.