PSD are ceva în comun cu Biserica: nici unul, nici cealaltă, nu se reformează.
De-a lungul veacurilor, Biserica aflată în faţa unei tensiuni a schimbării a produs Marea Schismă, scindări, excomunicări, s-au desprins din ea curente protestante, dar nu s-a reformat, rămânând în esenţă aceeaşi până în zilele noastre. Fenomenul a fost posibil pentru că reprezentanţa lui Dumnezeu pe pământ trăieşte mereu din frica de moarte a oamenilor, şi ea neschimbată, acum şi cu mii de ani în urmă.
Demn urmaş al Bisericii Atee PCR, PSD a făcut aripi, FDSN, PD, APR, UNPR, a hotărât excluderi, cum e cazul acum cu Geoană, Vanghelie şi Şova, dar, în 25 de ani, nu a renunţat nicio clipă la cultivarea resortului său fundamental de existenţă, frica oamenilor de a-şi câştiga viaţa pe cont propriu.
Iliescu în locul lui Ceauşescu, Năstase în locul lui Iliescu, Geoană în locul lui Năstase, Ponta în locul lui Geoană n-au schimbat nimic în miezul „ideologic” dur al partidului: comportamentul în această campanie electorală al „tânărului” Ponta, gâtuirea la vot a „transfugilor” din diaspora şi „suta de lei” în plus pentru românii din ţară, ar fi fost, arc peste timp, deosebit de apreciat de Nicolae Ceauşescu. Constatarea lui Ioan Rus la acestă consfătuire de după dezastru, neplăcută lui Ion Iliescu, e corectă: Ponta a fost asociat cu comunismul.
Rămânerea lui Ponta în fruntea partidului şi a guvernului nu va face decât să uşureze „luarea puterii” de către PNL, pe care a anunţat-o în stil leninist preşedintele Iohannis.
Înlocuirea lui Ponta şi ieşirea de la guvernare ar putea da o şansă PSD în alegerile din 2016, dar nu văd pe nimeni, nicio persoană, nicio grupare în PSD care să fie capabilă de o reformare din temelii a partidului.
PSD va rămâne ce-a fost şi mai mult decât atât: o piatră de gâtul României.
Sursa: www.gandul.info