Iată-ne, iar, în ceas de sărbătoare. E momentul ca, după Crăciun, Sf. Ion, Bobotează și 8 Martie, politicienii și șefii instituțiilor publice să dea iar năvală cu felicitări adresate alegătorilor, în paginile ziarelor sau pe ecranele televiziunilor locale. Foarte grețoasă treaba asta. Și, din păcate, în ecuația asta nu cei care urează sunt cei mai grețoși, ci managerii de presă care le bagă mâna-n buzunar pentru felicitări. De Crăciun am numărat personal într-un săptămânal local 60 de astfel de felicitări. Adică vreo 600 de milioane lei, dacă socotim 10 milioane felicitarea. Scăzând cheltuielile tipografice și de editare, rămân lejer, ca profit, vreo 585 milioane. Bine, ăstea sunt ziare făcute strict “în interes public”. Mirarea mea e cum își mai pot spune ăștia ziariști, dacă cea mai mare parte a vieții lor și-o consumă stând cu mâna-ntinsă la ăia pe care ar trebui să-i monitorizeze și să-i tragă de mânecă. Habar n-am cam ce politică editorială mai poți să faci, dacă tu iei bani de Paști, de Crăciun, de Sf. Ion, de Bobotează și de 8 Martie bani de la toată lumea.
Pe de altă parte, nu știu niciun șef de instituție publică sau politician local care să se dea în lături de la astfel de practici, să nu își felicite – după modelul de mai sus –  alegătorii pe care altfel, prin prestațiile lor, îi umilesc și îi desconsideră zilnic. De exemplu, eu m-aș simți felicitat de Dian Popescu dac-ar demisiona din funcția de președinte al PNL, pe motiv  că este – a dovedit-o – un manager politic mai slab ca Dan Ilie Morega.  M-aș simți felicitat de Claudiu Săftoiu dacă ar ști să enumere toate orașele Gorjului. Foarte bucuros aș fi dacă Florin Cârciumaru n-ar accepta lângă el, ca viceprimar, un fin ca Adrian Tudor, care nici măcar tânăr nu mai e, sau un bișnițar de joasă speță, ca Matei Nădrag. Dacă Ion Călinoiu ar pricepe că nici agricultura nu se mai face pe bază de vrăjeală, dacă Marin Condescu s-ar face impresar de fotbaliști și patron de casă de pariuri. Dacă Caragea ar deveni polițist înainte să fie trecut în rezervă. Dacă Bebe Ionică n-ar mai apărea niciodată la televiziunea proprie și dacă și-ar permite o emisiune plătită la alt post. Dacă Ovidiu Popescu ar fi primar la Lelești, cu interdicție să se ocupe de ce n-are habar, deci de Brâncuși, nu, gata, ajunge. Dacă Ilie Petrescu ar fi suplu și l-ar iubi fetele pentru trupul lui. Dacă Rușeț ar câștiga nonstop la casino și n-ar mai avea nevoie de donații și donatori.  Dacă Manțog ar pricepe că acum e pe dinafară numai și numai din cauza lui. Dacă Marius Vlaicu ar rămâne administrator de scară de bloc și atât. Dacă președintele PNȚCD Gorj n-ar mai juca table cu ușa deschisă la sediu. Dacă Liviu Andrei  ar copia părțile bune ale altora. Dacă Marcel Romanescu ar ieși la bătaie. Dacă Radu Angheloiu ar dormi acasă la el. Dacă Râbu n-ar mai coordona instituțiile de cultură. Dacă Sarcină ar face Cinematograf 3D la Dacia.
Aș vrea să știu o pânză de lumină pe-aici, prin împrejurul nostru, și să vă rog să mergeți  pe ea, de Paște. Eu, unul, nu știu. În viața noastră publică e ca după război. E plin de pociți și de tot felul de arătării. Așadar, făceți-vă curat înlăuntrul vostru, în casele și în familiile voastre, și pregătiți-vă în tihnă de Paște.
Hristos a înviat!