Cu un record nesperat de plătitori, pe Naţional Arena, în echipa aliniată de Victor Ponta, ajutat de pe marginea pentru judeţul Gorj de Florin Cârciumaru, tricoul lui Mugurel Surupăceanu a fost adjudecat de Mihai Weber dimpreună cu postul arondat Colegiului 2. Supărat pe bună dreptate, Mugurel Surupăceanu a părăsit definitiv echipa PSD, urmând ca deocamdată, după declaraţiile Domniei-Sale făcute presei în exclusivitate de pe tuşe, să stea pe margine, urmând să evolueze la o altă echipă de club începând cu o dată ce va fi din timp adusă la cunoştinţă tuturor celor încă interesaţi. A cochetat pentru scurt timp cu echipa unui Colegiu din sectorul 3 Bucureşti, dar condiţiile contractuale vizând cazarea, diurna şi felul în care ar fi urmat să se desfăşoare antrenamentul nu s-au ridicat la pretenţiile sale. Aşa că, pentru moment, nemaievoluând la echipă, Mugurel Surupăceanu a renunţat şi la locul din Parlament, spre surprinderea multora dintre coechipieri şi suporteri. Aşa fair-play mai rar… Lucru recunoscut de pe banca tehnică şi de preşedintele de Sucursală Ion Călinoiu.
S-ar părea că neînţelegerile cu managerul general Victor Ponta s-au ivit în urma oportunităţii achiziţionării în condiţii super-avantajoase, cu profit nesperat, a unor opere de artă ce ar fi urmat să îmbogăţească peste măsură colecţia privată a deputatului nostru, aflată într-o competiţie declarată cu cea a celuilalt deputat de Gorj, şi el mare iubitor într-ale artei, dragoste insuflată de pe vremea când făcea anticameră de serviciu în saloanele Colecţiei Năstase. Amândoi, produşi ai şcolii ex-premierului Năstase, era de aşteptat ca până la urmă să se certe…

În condiţiile acestea, rămânând fără de colegiu şi urmare CV-ului la vedere, Mugurel Surupăceanu ar fi o variantă pentru directoratul Centrului de Cultură Constantin Brâncuşi, aflat de mai multă vreme într-un interimat păgubos. Urmează ca primarul Florin Cârciumaru să-i evalueze cunoştinţele din domeniu şi să se pronunţe, nu înainte de a-l consulta şi pe preşedintele Ion Călinoiu care, s-ar părea, pregăteşte o altă variantă pentru Centru. Din comisie va face parte, negreşit,  senatorul Toni Mihail Greblă, implicat de mai multă vreme în chestiunea Brâncuşi.
Întru motivarea celor de mai sus exprimate, dăm publicităţii câteva din paginile unui Jurnal politic de pe Jii pe care-l ţinem de mai multă vreme şi care va fi publicat în integralitatea sa la… cinci ani după dispariţia noastră:

A votat de amorul… artei

O ştire care a făcut furori atât pe sticla micilor ecrane, cât şi pe hârtia de ziar a marilor cotidiene din zona centrală, „ne-a umplut până la refuz” inima (gorjenească) de bucurie. Am fost băgaţi în seamă şi s-a vorbit şi despre noi.
Despre ce este vorba? În Camera Deputaţilor, într-o atmosferă de puternic entuziasm şi dăruire obştească, mânaţi şi de uşoare interese însă, aleşii noştri au votat cum le-a dictat conştiinţa relativ la trimiterea lui Adrian Năstase în faţa justiţiei într-un dosar mai vechi, deja celebru, Dosarul Zambaccian. Concluzia votului a fost că domnii deputaţi, pe final, nu au dat curs cererii de urmărire penală a lui Adrian Năstase în dosarul cu pricina, cerere solicitată de chiar procurorul general Codruţa Kovesi.

Toată lumea a fost unanim de acord: nimic nou sub soare…

Până când s-a dovedit electronic şi de mână, că de fapt singurul vot pesedist pentru trimiterea în judecată a lui Adrian Năstase a aparţinut lui… Mugurel Surupăceanu, tânărul nostru parlamentar de Gorj, vicepreşedintele organizaţiei PSD de la noi şi membru deplin al … Comisiei care asigură egalitatea de şanse atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, la noi şi aiurea.
Ocupat cu diverse alte treburi, Mugurel S. n-a putut fi contactat la data cu pricina ca să explice pe înţelesul nostru de ce a fost singurul pesedist de partea Codruţei K.
Au trecut zilele, vara a venit peste noi cu sezonul ei puternic estival şi cam uitaserăm…Am aflat mai zilele trecute, din mai multe surse, ce s-a întâmplat…
S-a vehiculat ideea că Mugurel Surupăceanu s-ar fi documentat, numai în afara serviciului şi pe cont propriu, pentru a se putea exprima plenar: a fost văzut în mai multe rânduri şi la diverse ore pe strada Zambaccian, urmărind – din mers şi de pe loc – imobilul lui Adrian Năstase. Gurile rele s-ar fi exprimat şi în scris cum că Mugurel Surupăceanu i-a numărat din diverse poziţii termopanele ex-premierului. Şi de aici, ca o concluzie a demersului său, a rezultat votul lui sincer exprimat.
Ca să contracareze aceste discuţii cantonate doar în zona politicului, Mugurel Surupăceanu, născut în oraşul lui Brâncuşi (pentru cine nu cunoaşte) a venit cu o explicaţie susţinută temeinic (cu argumente irefutabile) şi perfect plauzibilă A fost văzut pe strada Zambaccian, dar numai în calitatea-i de îndrăgostit al artelor frumoase, tablourile (şi nu numai) din colecţia lui Krikor Z. fiindu-i dintre cele mai dragi inimii… A explicat pentru insolitul ideii, aplecarea sa specială pentru lucrări de Matisse, Picasso, Cezanne, Bonnard, Utrillo şi Pissarro, dar şi de românii Pallady şi Ressu, şi asta numai pentru faptul că-n corpul semnăturii lor o consoană e caligrafiată de două ori. Asta-l diferenţiază sigur de toţi admiratorii colecţiei lui Zambaccian de pe strada cu acelaşi nume. Excepţie de la regulă face doar pentru numele lui Brâncuşi, pentru Cap-ul de copil al acestuia având o deosebită admiraţie, dar şi un sentiment firesc de milă…
Drept ultim argument, Mugurel Surupăceanu a mai precizat că în anul 2003 a creat la Târgu-Jiu primul art-performance local, care s-a bucurat de aprecieri în lumea artistică şi în rândul viitorilor lui alegători. A achiziţionat atunci pe mai nimic (6000 de dolari) un tanc ucrainean adevărat, l-a vopsit în galben, apoi în portocaliu (două culori la care ţine din motive strict personale), l-a expus cu succes în mai multe locaţii (Severom, Maestro, Eufrat, Eurosport Trading), după care acesta a fost achiziţionat de Romsilva în cadrul unei licitaţii de artă cu suma de doar… 300 000 dolari. Pentru acest art-performance, un an mai târziu, premierul Adrian Năstase i-a oferit, drept premiu special, fotoliul Prefectului de Gorj.
Cum vedeţi, nu e nimic întâmplător…

Tăietorul de lemne

Bântuie o criză care te predispune să-ţi numeri banii. Unii chiar o fac cu o periodicitate agasantă. Alţii…
La JW Marriott Bucureşti, un actor de succes confirmat şi la televizor, s-a dat în spectacol încercând să ţină la preţ. Tabloul lui Pissaro – Tăietorul de lemne – evaluat de gura lumii la 4 milioane de euro, n-a avut căutare aşa cum se zvonise prin târg. Se vorbea de vreo trei personaje importante care puteau dovedi cheş că şi-l doreau cu ardoare. La locul faptei nu s-a mai prezentat cu banii nici unul dintre cei pe care lumea bună începuse să-i invidieze de-adevăratelea. Între cei trei, se presupune că unul era din judeţul nostru. Recunoscut drept cunoscător într-ale artei, tânărul parlamentar de Gorj, Mugurel Surupăceanu, era cotat cu şanse reale în adjudecarea tabloului cu pricina. Întrebat de ce-şi dorea neapărat lucrarea lui Pissaro pentru colecţia-i particulară, conjudeţeanul nostru, mai în glumă mai în serios, dar în exclusivitate, ar fi adus în discuţie două argumente:
Unul legat de începuturile carierei sale profesionale (a fost dascăl vreo câţiva ani buni la un Grup Şcolar Forestier, unde prin natura serviciului a aflat câte ceva despre ce înseamnă Tăietorul de lemne), iar la al doilea se justifică prin faptul că are o slăbiciune aparte pentru pictorii în a căror semnătură aceeaşi literă se repetă intenţionat (este ştiut faptul că din aceeaşi cauză posedă cunoştinţe despre Picasso, Derrain, Utrillo, Mattise, Cezanne, iar dintre ai noştri despre Pallady, Ressu etc.)
Colac peste pupăză, sigla locaţiei – Marriott – îl serveşte de minune, întărindu-i argumentele.
Bazându-se pe aceleaşi considerente deja explicate, personajul nostru îşi petrece vacanţele parlamentare la… Cannes.
Oricum, mare păcat! Cu siguranţă, Tăietorul de lemne nu va presta anul ăsta la vreo firmă de pe la noi…

PS-ul de ultimă oră…

Şapte tablouri au fost furate din muzeul Kunsthal din Rotterdam. Printre acestea se numără un tablou de Picasso, un altul de Matisse şi alte câteva tot de mari maeştri ai artei. Poliţia s-a sesizat din oficiu şi a început să audieze martori.
Până la elucidarea cazului, varianta noastră pentru directoratul Centrului Constantin Brâncuşi este tânărul pictor Marius Turcitu…