Într-un timp record, tandemul Vîlceanu – Barbu a reușit să înscrie PNL Gorj pe o traiectorie descendentă care duce la autodistrugere. Din păcate, lucrurile sunt scăpate total de sub control. Spun ”din păcate” pentru că starea democrației, în Gorj și oriunde, depinde de modul în care funcționează opoziția. Chiar și acum, cu puțin timp înainte de alegerile locale, liberalii nu doar că rămân spectatori – complici prin inacțiune la derapajele PSD-ului,  dar au luat-o razna definitiv și se devorează unii pe alții în interior.
Iată argumentele ce fundamentează ipoteza iminentei spargeri a principalului partid de opoziție.
1. Marcel Romanescu nu va fi desemnat candidat al PNL Gorj pentru funcția de primar al Târgu Jiului. Chiar și el este conștient de asta, motiv pentru care și-a perfectat deja trecerea, împreună cu toată echipa sa din PNL Gorj, la ALDE, partidul lui Tăriceanu. De nenumărate ori, în ultimul timp, Romanescu a anunțat public că el va candida, oricum. Din postura de candidat al ALDE, lui Romanescu i s-a garantat un post de viceprimar în echipa viitorului primar Cârciumaru.
Motivele pentru care Romanescu nu va fi acceptat de PNL ca și candidat țin, în primul rând, de neputința sa de a mima un discurs de opoziție față de PSD și față de Cârciumaru. După ce au așteptat inutil, luni în șir, ca lui Romanescu să-i crească cucu’, Vîlceanu și Barbu au înțeles că trebuie să se reorienteze. O campanie de complezență dusă de Romanescu ar genera un scor mic și la Consiliul Județean, context în care Vîlceanu și Barbu n-ar mai apuca să facă listele pentru alegerile parlamentare.
Transferul lui Romanescu la ALDE ar fi un câștig, dacă el n-ar lua și aproape toată organizația municipală a vechiului PNL. Din păcate, acest lucru l-a făcut posibil chiar Vîlceanu, în momentul în care a respins categoric propunerea cât se poate de firească a Niculinei Mocioi, de unificare a organizațiilor municipale PNL și PDL sub conducerea candidatului desemnat, indiferent care va fi el. Vîlceanu a refuzat, de teamă să nu piardă controlul partidului. Este a nu se mai știe câta oară când Vîlceanu decide împotriva PNL, dar pentru conservarea puterii sale. Dacă ar fi acceptat propunerea lui Mocioi, echipa lui Romanescu trebuia să rămână în PNL, în subordinea viitorului candidat, și nu mai putea trece, în masă, la ALDE. Odată intrat în competiția internă, Romanescu trebuia să accepte ferm ca echipa sa să rămână pe loc, sub oricare dintre candidați.
Romanescu nu numai că nu cuplează cu restul partidului, dar a ținut tot timpul să sublinieze că echipa sa e bine delimitată în PNL Gorj, prin ”calitatea” celor care o compun. Mai mult, Romanescu a declarat că nu și-i dorește să lucreze pentru el pe aceia care vor obține scoruri mici în competiția internă. Totuși, în loc să ia decizii de coagulare a partidului, care să garanteze că nu se va fărâmița după anunțarea candidatului, Vîlceanu a procedat invers, dând verde plecării echipei lui Romanescu din PNL.
2. Eduard Berca și echipa lui au moralul praf și vor fi mai degrabă absenți în campania electorală, neimplicându-se nici ei sută la sută în susținerea viitorului candidat. Berca este conștient că nu va fi desemnat candidat și că oricum ar obține un scor mic în confruntarea cu Cârciumaru. Aceste lucruri, coroborate cu ”performanța” din 2012, l-ar putea scoate din politică.
Dacă în vechiul PNL Dian Popescu a pus frână oricărei manifestări de opoziție față de PSD, nu la fel s-a întâmplat și în PDL. Declarativ, Vîlceanu a susținut opoziția făcută de Berca, în calitate de lider al PDL Târgu Jiu. Două lucruri descriu foarte bine activitatea lui Berca: 1. faptul că el nu este liderul opoziției anti – Cârciumaru și candidat natural, acceptat de toată lumea, al PNL Gorj; dacă și-ar fi făcut treaba, nu mai aveam acum cinci posibili candidați, ci unul singur, detașat 2. faptul că în spațiul public nu este cunoscut, la modul real, niciun alt lider din inexistenta echipă de opozanți ai lui Berca. Tind să cred că lui Vîlceanu i-a picat bine activitatea politică a lui Berca, întrucât l-a menținut pe el proeminent, ca lider politic.
Văzându-și sfârșitul politic foarte aproape, Berca a mutat inteligent, spunându-i Niculinei Mocioi că nu-și dorește funcția de primar, și nici măcar una de consilier local, și oferindu-se să o susțină pe ea. Apoi au urmat două mișcări prostești, ale aceluiași Berca. I-a impus Niculinei să accepte listele lui de consilieri locali și de consilieri ai primarului, alcătuite din opozanții ăia ai lui Berca, pe care nu-i știe nimeni. Apoi, a refuzat să-i cedeze conducerea fostului PDL Târgu Jiu, sub pretextul inept, caragielian, al ”dispozițiilor tranzitorii”. Întrucât, în cele din urmă, nu s-au înțeles, Berca a trebuit să se înscrie în cursa internă, prilej cu care își va măsura încă o dată valoarea.  Intuind că-i este frică de asta, Niculina Mocioi nu s-a sfiit să râdă de el, în public, repetând că ”este foarte bine că domnul Berca s-a înscris în cursă, ca să vedem cu toții cum stă”.
În disperare de cauză, ca să nu iasă el pe ultimul loc în competiția internă, Berca l-a convins în ultima secundă pe Nicolae Bobu, unul dintre ”opozanți”, să intre și el în cursă.
Negocierile dintre Berca și Mocioi au fost mediate de Vîlceanu, fapt care spune multe: 1. știe și el că Romanescu este un capitol închis pentru PNL, și își caută alt candidat care să scoată scor rezonabil; 2. știe că Berca este sub Mocioi; 3. și-o dorește ca și candidat pe Mocioi, din calculul total greșit că ”Pandurul” ar deveni organ PNL.
Toate discuțiile dintre cei trei au fost mediatizate, ulterior, în detaliu, fapt care a devoalat un Berca ridicol, agățat de ”dispozițiile tranzitorii”, și un Vîlceanu implicat în dezechilibrarea competiției interne.
Berca și Mocioi vor trece cu greu peste evidentele animozități dintre ei. Este puțin probabil ca cei doi și ”echipele” lor să colaboreze în campanie. În loc să medieze împăcare celor doi, Vîlceanu a pus gaz pe foc, concluzionând public că ”domnul Berca a dat dovadă de altruism și de înțelegere și de loialitate față de partidul din care face parte”, de unde rezultă că Mocioi s-a poziționat exact invers.
3. Niculina Mocioi simte că se află în situația de a candida în niște condiții imposibile. Mai exact, tocmai i s-a refuzat posibilitatea de a coordona direct organizațiile municipale reunite, de a-și face propria echipă de campanie și de a decide în privința listei de consilieri locali. Vîlceanu a subliniat că, indiferent cine va fi candidatul, echipa i-o va face partidul. Această decizie îi vine mănușă lui Romanescu, care le va spune oamenilor săi că doar el și numai el le garantează un loc pe liste, dar din partea ALDE.
În condițiile în care marele PNL este sufocat de balast și nu posedă un candidat natural anti – PSD în Târgu Jiu, este absurd să ceri viitorului candidat să-și creeze handicapuri în plus, adică să se subordoneze balastului și să se înconjoare de balast, anulându-și, astfel, orice șansă de reușită. De pildă, ce credibilitate ar avea Mocioi ca și candidat la Primăria Târgu Jiu, flancată de echipa de martalogi ai lui Berca, pe lista de consilieri locali?
Dincolo de handicapurile generate de colegii de partid, Mocioi nu poate genera un val de susținere populară care să răstoarne PSD-ul în 2016. Este lăudabil că nu s-a vândut PSD-ului, care și-a dorit-o în grupul său parlamentar. Nici măcar ca ziarist n-a accceptat să lucreze la unul dintre neumăratele organe de presă roșii din Gorj. Este dedicată în ceea ce face, dar nu poate coagula și mișca masele într-o direcție anume.
4. Victor Banța este candidatul rezonabil care își vede de drum, genul de tehnocrat pe care l-ar vota în unanimitate angajații silitori din Palatul Administrativ, dar care este prizat destul de greu de pătura mijlocie și de categoriile de populație defavorizate, întrucât fie nu reușește, fie nu-și propune să fie popular, digerabil, atractiv. Este lăudabil că s-a ținut departe de clinciurile din interiorul PNL. La felul în care arată acum tabloul candidaților, preconizez că Barbu și Vîlceanu vor fi nevoiți să meargă cu el în lupta anti – Cârciumaru. Din punctul meu de vedere, Târgu Jiul nu este pregătit, acum, pentru un astfel de candidat. În plus, trebuie văzut cât de bun încasator va fi Banța, în raport cu un PSD care va uza de toate mizeriile posibile, din disperarea de a nu pierde controlul asupra Târgu Jiului.
5. Nicolae Bobu, prietenul domnului Berca, a intrat în competiție strict din prietenie, doar pentru ca Berca să nu iasă pe ultimul loc în sondajul intern.
Deși tabloul candidaților anti – Cârciumaru arată cât se poate de rău, mai ales prin prisma relațiilor dintre ei, Vîlceanu a declarat de nenumărate ori că este fericit cu această competiție internă. Dacă PNL-ul ar fi avut cinci tunuri îndreptate înspre PSD, și nu înspre … PNL, și dacă măcar unul dintre cei cinci candidați și-ar fi expus măcar sumar un proiect rotund pentru Târgu Jiu, Vîlceanu ar fi avut de ce să se bucure. Deocamdată, motive reale de bucurie au doar pesediștii, care se pregătesc să câștige din nou Târgu Jiul, pentru simplul motiv că nici anul viitor opoziția nu va avea candidat.