Milioane de români, și nu numai, au avut ocazia, zilele trecute, să vadă cum „moartea vine în direct“. Am fost șocați cu toții urmărind cum un tânăr din Slatina a fost bătut până și-a dat ultima suflare. Nu-i așa că imaginile în cauză vă sunt încă prezente în subconștient? Nu-i așa că toată nenorocirea vă mai cutremură și acum? Pumni, picioare, sânge, un OM căzut jos și niște nenorociți care executau ordinul morții. Ce s-a întâmplat la Slatina nu este un caz singular și, din păcate, astfel de situații se întâlnesc tot mai des și pe la noi, pe la Gorj. Parcă am înnebuit, parcă mințile ne-au plecat la vale cu Jiul, și, oricât ar fi de ozonificat aerul de pe crestele Retezatului și ale Parângului, nu mai judecăm… Ce simplu dă un ordin moartea, ce executanți devotați are!
Ca unul care, în copilărie, m-am mai îmbrâncit pe la vreun meci de fotbal, și chiar mai târziu am mai făcut câte o nefăcută, deci icoană de pus în biserică n-am cum să fiu, am căutat pe cât mi-a dat Dumnezeu putere să înțeleg furia nebunească a brațelor și picioarelor celor care desăvârșeau porunca morții, cu un pumnal înfipt într-un om deja nenorocit. Explicația pe care am găsit-o e dureroasă și, în același timp, supărătoare pentru mulți dintre noi. De ce a murit tânărul din Slatina? Răspuns: pentru că a crezut în forțele sale, a crezut în dreptate, fapt ce a deranjat ceata de slujitori ai morții. Aceștia din urmă nu aveau cum să nu reacționeze în asemenea hal! Credeți-mă, am dreptate, deși este terifiant.
Cineva, un nimeni, îndrăznise să ridice vocea, chiar și pumnul, să-și ceară dreptate… Așa ceva nu se iartă în România zilelor noastre. Oamenii de această construcție trebuie neapărat reduși la tăcere pentru că, pericol, pot fi un exemplu pe care alții îl vor urma mâine, sau poimâine. Stăpânii noștri, cei care ne-au amanetat zilele și anii, nu pot accepta așa ceva. Ei au nevoie doar de supuși, nu acceptă să fie perturbați de idioțenia numită dreptate.
În România zilelor noastre nimeni nu trebuie să mai ridice vocea, pumnul, ba mai mult, în curând fariseii îmbrăcați în haine de popă o să ne interzică să ne urlăm durerea către Dumnezeu. Dacă ne închipuim că asasinarea unui om nevinovat într-un mod atât de brutal e ceva ce se întâmplă la nu știu câți ani, la nu știu câte luni, ne înșelăm… Vă rog, vă implor, bunii mei, să mai priviți o dată imaginile cutremurător de reale. În loc de pumni, închipuiți-vă legi, decizii luate de mai marii zilei.
Nenorociții de la Slatina nu au făcut altceva decât să copieze exemplul pe care l-au primit de la colegii lor mai elevați, mesageri ai morții cu funcții și ștaif. Poate sună funebru, prea dur ceea ce vă spun, dar haideți să lăsăm pentru o clipă violența fizică la o parte… Gândiți-vă la un copil care simte că viitorul său este furat de oamenii negrii care îl condamnă la moarte, neoferindu-i nicio șansă în viață. Nu-i uitați pe toți cei care găsesc bani pentru câte în lună și în stele, dar nu găsesc fonduri pentru tratamentul unor amărâți care au muncit o viață întreagă și, în genunchi, în fața Domnului, se roagă să primească pilula salvatoare. Aceștia nu sunt tot locotenenți ai morții? Cu siguranță, da! Au însă stil, sunt scrobiți și în loc de picioare ne aplică lovituri, poate mai chinuitoare, mai dureroase. Mesagerii morții pe care i-am trimis prin parlamente și în guverne ne lovesc cu boala, cu înfometarea, cu disperarea și jos, la pământ fiind, ne înștiințează că viitorul copiilor sau nepoților noștri va fi același.
Privesc, încă o dată, imaginile terifiante. Văd cum moare un român și caut o rugăciune care nu mai vine. Parcă și credința mea s-a blocat, pentru moment. Mesagerii morții ne dau un exemplu concret. Cine nu se supune le va va fi client mai grabnic. Ce s-a întâmplat la Slatina nu este drama unui tânăr, provocată de interlopi, este drama unei țări condusă de, culmea, tocmai de cei aleși de noi. Ferească sfântul, nu-i deranjați! Foarte ușor veți fi condamnați la moarte, veți fi loviți din toate părțile, chiar dacă nu la modul fizic. Ușor o să fiți dat la o parte, o să vă vedeți copiii plângând de foame, doar pentru că ați îndrăznit să deranjați o clică ce nu acceptă asemenea gesturi atât de periculoase pentru ei. Mesagerii morții știu ce înseamnă puterea exemplului și sunt pregătiți de fiecare dată să ia măsuri, dar… ghinion, UNII DEJA S-AU ÎMPRIETENIT CU MOARTEA!