În urmă cu două luni am aflat că există pe lume o chestie care se numește Camelia Khraibani și care, deși n-are vreun merit, va fi deputat de Gorj. Am fost agresat, firește, de ideea că o persoană inexistentă în viața publică a județului Gorj, inexistentă în plan politic – deși este președinte al organizației de femei a PSD Motru – și inexistentă pentru presa locală, poate ajunge să reprezinte în Parlamentul României zeci de mii de gorjeni. Ca pe toate chestiile care nu există, n-am luat-o în calcul. Se mai întâmplase de multe ori să apară candidați din neant, care au ajuns parlamentari și au tocat inutil miliarde de lei, bani publici. De aceea și suntem, ca județ, în halul în care suntem.
După primele emisiuni radio – tv plătite de Khraibani, în precampanie, am văzut, ca toți ceilalți telespectatori, că e și cam mută. Nelipsit de lângă ea, în toate emisiunile, primarul Dorin Hanu o lăuda neîncetat și spunea că dânsa va face și va drege. Khraibani nu scotea nicio vorbă, doar dădea din cap, că da! Am trecut și peste asta, gândindu-mă cât de câștigați am fi, toți, dacă Ciolocoi ar prelua modelul și ar vorbi mai puțin, spre deloc.
Apoi, am citit în presa locală și am văzut documente care dovedeau că a deturnat în interes personal fonduri ale unei asociații nonguvernamentale ce aveau ca destinație legală achiziționarea de tehnică și aparatură medicală pentru Spitalul Motru. Tipic, mi-am spus, dacă nu fura n-avea de unde cheltui atâtea miliarde încampania electorală și nici loc de candidat USL nu prindea.
Ca om care trăiește în Gorj și care e obișnuit cu moravurile acestor locuri, lucrurile enumerate anterior nu mi s-au părut ieșite din comun și demne de relatat. Când am văzut, însă, deunăzi, fotografii făcute în campania electorală, ce o înfățișează pe Khraibani primită de copii, prin comunele Gorjului, cu pâine și sare, ca Ceaușeasca, pe timpuri, mi-am format convingerea fermă că oamenii aceștia sunt nu numai rupți definitiv de popor, nu numai scârboși, ci și complet nebuni. Cum dracului să-ți regizezi singură un spectacol atât de grotesc, ca să ai ce poze pune pe contul de facebook deschis special pentru campanie?
Apoi, cât de mult să se fi denaturat rostul presei, pe lume, dacă există un ziar care n-a ratat ocazia de a relata că “candidata a fost întâmpinată cu pâine caldă la Ionești ”? Aș avea și io o întrebare, de context: dacă pe Khraibani au primit-o cu pâine caldă, oare pe Isus Christos, dacă și-ar face drum prin zonă, cu ce l-ar întâmpina?
Devreme ce există mecanisme și legi care fac ca chestii inexistente ca Camelia Khraibani să primească rang de om de stat, din moment ce această chestie inexistentă a ajuns deputat, sfârșitul lumii nu poate fi decât foarte aproape…