„După ce voi muri, mă vor sfâşia păsările de pradă“

Anul 2012, luna decembrie, ziua foarte apropiată sfârşitului lumii – conform calendarului maiaş. Data stelară menţionată trebuie pusă, în mod firesc, în concordanţă cu anii în care Constantin Brâncuşi a creat Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” de la Târgu-Jiu. Despre care cei mai mulţi spun că oraşul de reşedinţă al Gorjului nu-l merită. „După ce voi muri, mă vor sfâşia păsările de pradă“ –zicea Brâncuşi. Din păcate, premoniţia artistului s-a dovedit corectă, întrucât, chiar în oraşul pe care el l-a împovărat cu universalitate, s-au arătat într-adevăr „păsările de pradă“ care i-au distrus opera, au lăsat-o – și ieri, și azi – la cheremul unor nepricepuţi şi culturnici interesaţi doar să-şi ţină scaunele.
Documentele prezentate în continuare – descoperite în valoroasa arhivă academică Petre Popescu-Gogan ce se găseşte în biblioteca Liceului Teologic din Târgu-Jiu – demonstrează fără nici-o tăgadă că Brâncuşi le-a dat târgujienilor alte câteva lucrări de care oficialităţile şi-au bătut joc, le-au ignorat, distrus şi, iată, paradoxal, ceea ce a mai rămas din ele nu este luat în seamă nici în prezent. Cinci mese din piatră au fost aşezate de Constantin Brâncuşi în grădina casei situate pe strada Victoriei, nr.2 din Târgu-Jiu, lângă Palatul Prefecturii. Oficialităţile judeţului trec pe lângă ele zi de zi, uneori la chiolhanuri…

„Subsemnatul T.G. Paleologu, cu şeful de secţie IGO…”

Documentul ce îl prezint în continuare aparţine lui Tretie G. Paleologu, brâncuşiolog român valoros, care, în luna februarie 1965, într-o notă către Academia Română, justifică în ce condiţii s-a implicat în inventarierea meselor brâncuşiene din grădina casei Bălănescu, fostă Gănescu. Se poate observa, în toată amploarea sa, starea jalnică în care omul de cultură le-a găsit, ignorate, descompletate şi batjocorite. De asemenea, T.G. Paleologu relatează despre cum a solicitat ad-hoc un minim sprijin autorităţilor vremii, ca să pună la loc una dintre mese. Iată ce reconstituire cel puţin ciudată, cu câţiva muncitori luaţi de la Întreprinderea de Gospodărire Orăşenească!
RECONSTITUIREA CELOR 5 MESE COMPUSE DE BRÂNCUŞI

1.Vezi memoriul lui Tretie G. Paleologu la Institutul de Istoria Artelor al Academiei R.P.R. şi la Consiliul Artelor Plastice din CSCA, depus în noiembrie 1964.

2.La data de 9.II.1965, Organizaţia PMR a raionului Tg.Jiu a dispus ca IGO să dea 4 oameni pentru a reconstitui experimental una din mesele brâncuşiene din Grădina Casei de oaspeţi PMR construită de Gănescu, trecută sub numele familiei Bărbulescu ca monument istoric şi proprietatea familiei Bălănescu pînă în 1950.

Subsemnatul T.G. Paleologu, cu şeful de secţie IGO, Brelea Ion şi muncitorii Gancea Ilie, Băicoiu Constantin, Percea Ion şi Pădure Ion am montat una din mesele desfăcute. Am făcut 5 fotografii ale mesei. Am adunat în aceeaşi zi declaraţii de la martorii ing. Şerbănescu Corneliu, Dr. Ana Aposteanu, Dr. Micu Gh. Marcu, laboranta Stănoiu Paula, ing. Victoria Roşianu, Directoarea Muzeului din Tg.Jiu, Elena Udrişte mi-a citit fişa pe care a făcut-o despre acest monument istoric în 1962 la adresa Direcţiei Monumentelor Istorice din Bucureşti. Vezi alăturat, anexele 7a, 7b, 7c, 7d, 7e, 7f

„Ce-ai zice dacă aşi face nişte mese…”

În declaraţia dată de medicul veterinar D. Micu Gh. Marcu, apropiat al hobiţeanului în anii în care se afla la Târgu-Jiu ca să realizeze Ansamblul “Calea Eroilor”, se afirmă clar că sculptorul i-a destăinuit că o să realizeze încă 3 – 4 mese de piatră în grădina casei de pe strada Victoriei, nr.2.
DECLARAŢIE

Subsemnatul, D. Micu Gh. Marcu – medic veterinar, domiciliat în Tg.Jiu, str. Eroilor, nr. 39, declar că în vara anului 1938 sculptorul Const. Brâncuşi, care locuia în casele de pe str. Victoriei, nr.2 a folosit nişte pietre vechi de moară utilizate drept pavaj, pentru nişte mese de grădină. Acestea erau în număr 3 – 4 mese, alcătuite astfel, o piatră de moară drept bază, un bolovan drept picior şi o altă piatră de moară drept tablă.

Mai declar că însuşi maestrul Brâncuşi înainte de a le face mi-a spus într-o conversaţie: „ce-ai zice dacă aşi face nişte mese din aceste pietre pe care călcăm”? Ss/D.Marcu, 2.II.1965, pentru conformitatea copiei

„Au fost 5 mese din piatră de moară aranjate de sculptorul Brâncuşi”

Cu privire la prieteniile lui Constantin Brâncuşi cu locuitori ai Târgu-Jiului, aş aminti şi ceea ce mi-a relatat în anii ’80 ai secolului trecut medicul practician Constantin Lupescu, în a cărui casă am intrat ca să realizez un interviu. Doctorul spunea că s-a cunoscut bine-bine cu sculptorul revenit în Gorj din Capitala culturală a lumii, s-au frecventat şi, aproape zi de zi, înainte de prânz, îşi luaseră obiceiul să se întâlnească la o cârciumă de peste drum de Poarta Sărutului, la subsol, pentru un pahar mic şi… scurt de tărie. Or: „De fiecare dată plăteam eu, Brâncuşi pe-atunci împuşcând francul…”
Următoarea declaraţie aparţine Victoriei Roşianu, născută Bălănescu, în a cărei casă a fost găzduit sculptorul de către tatăl său. În grădina înconjurătoare de acolo a aranjat Brâncuşi din pietre de moară 5 mese – ca recompensă pentru şedere…
DECLARAŢIE

Subsemnata Victoria Roşianu, născută Bălănescu, declar prin prezenta că în grădina fostei noastre case părinteşti din Tîrgu-Jiu Reg. Oltenia, str. Victoriei 2 au fost 5 mese din piatră de moară aranjate de sculptorul Brâncuşi, care a fost oaspetele tatălui meu, în perioada cînd s-a executat ansamblul arhitectonic din oraş – adică masa păcii, portalul şi coloana.

Mesele au fost aranjate de Brâncuşi în înţelegere cu tatăl meu căruia i-a cerut într-o zi să accepte o surpriză din partea lui cerîndu-i şi 2 – 3 oameni, puţin ciment. Pietrele de moară proveneau de la moara bunicului meu. Pietrele rotunde au fost zidite în curtea casei.

Mesele aveau următoarea amplasare:

1.În faţa casei – faţa din str. Victoriei în aceeaşi linie cu teiul – o bucată

2.Trei bucăţi în faţa ceardacului principal din piatră

3.O bucată în faţa de nord a casei între ceardacul de lemn şi colţul casei. Masa a fost distrusă, adică partea de sud spartă de un camion în 1944.

Celelate patru bucăţi au fost întregi pînă în 1954 cînd am plecat definitiv din imobil şi oraş.

Ss/Roşianu Victoria, 28.II.1965, Buc., pentru conformitatea copiei

Alte trei mărturii din februarie 1965…

În continuare, prezint alte trei declaraţii aparţinând unor locuitori ai oraşului Târgu-Jiu, toate scrise pentru confirmarea existenţei meselor de piatră. Amintesc şi faptul că în februarie 1965, când sunt datate documentele, în România se pornise un anume… dezgheţ cultural. Se încerca uitarea vremurilor în care a fost pusă în pericol însăşi Coloana fără Sfârşit! N-avem de ce să ne îndoim că ele n-ar descrie realitatea.
DECLARAŢIE

Subsemnata Stănoiu Paula, domiciliată în BVD. Republicii, bloc 4 apart. 12, declar că în anii 1948 – 1959, cînd am locuit în casa actualmente de oaspeţi PMR, Calea Victoriei nr.2, existau patru mese de grădină alcătuite dintr-un piedestal, dintr-o piatră veche de moară, un picior dintr-un bolovan oval şi deasupra dintr-o tăblie, alcătuită dintr-o piatră de moară ceva mai mare. Una era aşezată în dreapta aleei de intrare în curte, spre partea de nord, în dreapta teiului, celelalte trei mese erau aşezate două în faţa casei, una în dreapta şi alta în stînga, iar cea de a treia spre strada din faţa casei.

Declar că toţi cei care vorbeau despre aceste mese afirmau că le-a construit sculptorul Constantin Brâncuşi.

Ss Stănoiu Paula, Tîrgu-Jiu, 9.2.1956

DECLARAŢIE

Subsemnata Doctor Ana Aposteanu, medic primar laborator I.S.F.P.M. Tîrgu-Jiu, declar că în curtea caselor din str.Victoriei nr.2 – unde a fost laboratorul Sanepidului Tîrgu-Jiu, între anii 1949 – 1953, au existat două mese de piatră, una la sudul şi alta la estul casei. Mesele erau fiecare formată din cîte 2 pietre vechi de moară, una postament, una faţă, care se rezema pe o piatră ovoidală de piatră de rîu.

Ss/A.Aposteanu, 9.II.1965, pentru conformitatea copiei

DECLARATIE

Subsemnatul Ing.Şerbănescu Corneliu declar prin aceasta că în curtea casei Bălănescu din Tîrgu-Jiu str.Victoriei Nr.2, actualmente Casa de oaspeţi a P.M.R., Raion Gorj, între anii 1949 şi 1953 am văzut în partea de sud a clădirii o masă formată din piedestal rotund de piatră de moară, piciorul din bolovan şi tăblia tot din piatră de moară, de asemenea în partea de est (spre strada Victoriei) la fosta intrare în curte era o fostă masă care avea tăblia căzută.

Ss/Şerbănescu Corneliu, 9.II.1965, Tîrgu-Jiu.

Lucrările realizate de  Brâncuşi se vând cu zeci de milioane de dolari

În lumea aceasta a noastră, de mileniu trei, lucrările realizate de Constantin Brâncuşi s-au vândut cu zeci de milioane de dolari. Peste tot în lume semnele lăsate de sculptor cât a fost pe pământ sunt păstrate cu grijă. Ca exemplu, Muzeul de Artă din Craiova, alături de câteva opere brâncuşiene, păstrează şi un aparat foto, un creion, o cutie, un ecorşeu, un scaun colţar, o scrisoare.
Zilele trecute am fost în grădina casei Gănescu, din Târgu-Jiu, astăzi folosită ca să-i cazeze pe unii şi pe alţii, pe ciocoi – cum ar spune un controversat “politician”. Ninsese. Şi cele două-trei pietre rămase, lăsate de proşti şi vandali, erau ascunse sub plapuma de nea. Lângă un coş de colectare a gunoiului! În preajmă – maşini parcate. Gata să urce alături, pe pietre.

Mai răsărită din zăpadă se observa întâia masă a tăcerii, ce nu l-a satisfăcut pe Brâncuşi, înlocuind-o cu actuala. Lucrarea aceasta a fost rătăcită un timp prin Parcul Central, apoi a stat în Parcul Coloanei, cineva aducând-o în grădina casei ce l-a găzduit pe Brâncuşi.

Aici este de găsit doar o plăcuţă de marmură, cu o indicaţie scrisă şters, despre faptul că Brâncuşi – artistul de geniu al omenirii – a trecut pe-acolo. Nimic însă despre cele cinci mese de piatră realizate în acel loc… Mai aud că bucăţi din ele au fost duse la o instituţie muzeală, ori că s-au transportat prin nişte curţi, ceea ce n-ar fi de mirare!
Sunt convins că în condiţiile în care s-ar înfăptui predicţia maiaşă amintită la începutul acestui articol, lucrările de piatră şi metal – atâtea câte s-au păstrat – realizate de Brâncuşi la Târgu-Jiu ar rămâne. Oamenii, nu!