Este uimitoare naturalețea cu care a mințit Liviu Andrei, acum subprefect al capitalei, în declarația publică de la sfârșitul confruntării dintre Pandurii și Gaz Metan Mediaș. Vrând să lase impresia că se sacrifică, personal, acceptând funcția de manager general la clubul de fotbal, Andrei a anunțat că va demisiona din funcția de subprefect al Bucureștiului: „Voi pierde calitatea de înalt funcţionar public prin această demisie, dar este o decizie pe care mi-o asum”. În realitate, în toată viața lui, Andrei n-a avut nicio secundă calitatea de înalt funcționar public, pentru că nu a fost capabil să promoveze niciun concurs. Cu toate acestea, prin tot felul de manevre la limita legii, din 12 martie 2009 și până în prezent a ocupat funcții destinate exclusiv înalților funcționari publici: întâi subprefect, apoi prefect de Gorj și subprefect al capitalei. Practic, Andrei ocupă, de aproape 4 ani, “cu caracter temporar”, funcții pentru care nu are competența necesară. În realitate, el este angajat, din 2009, la Agenția Națională a Funcționarilor Publici, pe o funcție de execuție!

Andrei a picat toate concursurile pentru promovarea ca înalt funcționar public

Conform Legii 188 din 1999, privind Statutul funcționarilor publici, calitatea de înalt funcționar public se dobândește prin promovarea “concursului național pentru intrarea în categoria înalților funcționari publici”. Liviu Andrei a susținut două astfel de concursuri, fără a reuși să promoveze vreunul.
Astfel, în perioada 28-29.09.2009, a concurat pentru funcția de subprefect al județului Gorj. Concursul a fost anulat de premierul de la acea dată, Emil Boc, deoarece printre candidați se aflau și o serie de pesediști, al căror acces la astfel de funcții trebuia blocat cu orice preț.
Potrivit site-ului Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, singurul post de prefect sau subprefect scos la concurs de guvernul Ponta a fost cel “dedicat” lui Liviu Andrei. Astfel, în perioada 29-30.11.2012, Andrei a concurat pentru funcția de subprefect al Bucureștiului. A obținut, însă, mai puțin de 70 de puncte, deci sub nota 7. În mod normal, detașarea lui Andrei pe postul de subprefect ar fi trebuit să înceteze. Pentru a-i conserva, însă, poziția, Ponta a anulat concursul, în acest fel rămânând în vigoare detașarea, și așa la limita legii, după cum am demonstrat mai sus.

Singurul prefect pedelist păstrat în funcție de Ponta

De altfel, într-un mod cel puțin curios, Andrei a fost singurul prefect din țară menținut în funcție de Ponta, după instalarea sa ca premier. Vă amintiți, apoi, cum principalul aghiotant din Gorj al lui Ponta, Radu Teodorescu, s-a dus personal cu Andrei la București pentru a-l rezolva în funcția de subprefect al capitalei. Deci, un membru marcant al PDL Gorj întâi a fost păstrat de Ponta ca prefect, după preluarea puterii, în 26 aprilie 2012, și, ulterior, în 15 august 2012, același pedelist a fost detașat “temporar” de președintele PSD în funcția de subprefect al capitalei. La acel moment, atât Călinoiu cât și Cârciumaru l-au susținut pe Andrei ca subprefect al Bucureștiului. Unele surse apreciază că Andrei ar fi avut cu ce să-i șantajeze, la nevoie…

„Apoliticii”, la mâna partidelor

În momentul de față, circa 80 % din totalul posturilor aferente categoriei înalților funcționari publici sunt ocupate temporar, prin detașare, adică la limita legii. Acest lucru este admis deliberat de cei de la putere doar pentru ca, oricând, un înalt funcționar public, așa-zis apolitic (prefect, subprefect, secretar general sau secretar general adjunct, inspector guvernamental) să poată fi dat afară dacă nu execută ordinele politice ale decidenților.

Andrei, în litigiu cu Prefectura București

Revenind la Liviu Andrei, se pare că nu doar dorul de casă l-a determinat să accepte oferta lui Marin Condescu de a deveni manager general la Pandurii. El are o “relație complicată” cu Prefectura București, împotriva căreia a intentat, recent, o acțiune în instanță, despre care n-a suflat nicio vorbă în ultimele sale alocuțiuni publice.

Detalii despre acest litigiu, în curând.