La Drăgoieni s-au cheltuit inutil şi ilegal 4 milioane de euro pentru amenajarea infrastructurii unui viitor cartier ce trebuia să adăpostească 144 de case pentru familii strămutate. Doar după ce au cheltuit cel 4 milioane de euro, retardaţii de la Complexul Energetic Rovinari au realizat că în acea zonă nu se poate construi, pentru că e traversată de liniile de înaltă tensiune ale Electrica!
În urmă cu trei săptămâni, ziarul de investigaţii GorjNews vă prezenta un amplu articol despre modul cum Complexul Energetic Rovinari micţionează pe Legea achiziţiilor publice, suplimentând un contract cu peste 80%. Astfel, s-a ajuns ca actele adiţionale încheiate la contractul iniţial, de 5,3 milioane de lei, să însumeze nu mai puţin de 3,8 milioane de lei. Şi asta doar pentru schimbarea unor soluţii tehnice, de înlocuire a unor materiale utilizate la construcţie. Partea cea mai interesantă, însă, este cu totul alta: producătorul de energie a cheltuit câteva milioane de euro pentru o investiţie inutilă. Asta pentru că, deşi scopul a fost acela de a construi nu mai puţin de 144 de case în zona respectivă, până acum nu s-au construit decât… vreo două. Culmea, una este de vânzare.
Nimeni nu a cerut şi, probabil, nici nu va cere prea multă responsabilitate unui manager care cheltuieşte banii statului. Şi asta pentru că dă contracte firmelor de partid, firmelor de casă, firmelor rudelor sau prietenilor. Numai că, uneori, chiar şi în condiţiile date, se depăşeşte şi ultima limită a bunului simţ. Cazul cel mai concret este cel al Complexului Energetic Rovinari care, deşi nu pare să fi dat banii unor „clienţi” din categoria de mai sus, s-a întrecut pe sine în a plăti aiurea nişte sume colosale.
Recent, vă spuneam povestea unui contract în valoare de 5,3 milioane de lei, suplimentat, printr-o multitudine de acte adiţionale, cu nu mai puţin de 3,8 milioane de lei, pentru amenajarea unei vetre de sat în Drăgoieni. Ceea ce nu v-am spus atunci este că investiţia este cât se poate de inutilă şi milioanele de lei au fost date doar de dragul de a cheltui bani. Potrivit unor surse demne de toată încrederea, în acea vatră de sat nu se vor face mai mult de două case, câte sunt, de altfel, construite în prezent. Toată lumea se fereşte de zona respectivă pentru că este traversată de liniile de înaltă tensiune ale Electrica. Astfel, de ani de zile de când se lucrează de zor la reţele edilitare, drumuri sau piste de bicicletă, cei din Complexul Rovinari încearcă să-i convingă pe strămutaţi să vină acolo, însă în zadar. De altfel, aceleaşi surse ne-au confirmat faptul că nici nu se va mai construi, cel puţin nu foarte curând, ceva acolo, astfel că drumurile, canalizarea sau şanţurile vor rămâne în paragină! Dureros este însă că, de curând, s-au dat vreo 10 miliarde pentru o pistă de biciclete pe care, probabil, nimeni nu o va folosi!
Probabil ştie toată lumea povestea unui post inventat în organigramă pentru un preşedinte de la UNPR, pe nume Marius Vlaicu. Ei bine, acest preşedinte are, în fişa postului de director la acea funcţie inventată, inclusiv convingerea strămutaţilor să accepte condiţiile impuse de Complexul Rovinari. Una dintre sarcinile lui de serviciu va fi aceea de a umple de strămutaţi vatra satului Drăgoieni, în care unitatea care îl plăteşte regeşte a investit vreo 2 milioane de euro.
Dacă unii dintre dumneavoastră au mai uitat cam despre ce contract şi ce lucrări e vorba, ne permitem să vă reîmprospătăm memoria. Astfel, pe data de 8 octombrie 2007, este selectată o societate din Satu Mare, numită Ştefi Company SRL, să execute o lucrare de amenajare a reţelelor edilitare din vatra unui nou sat în Drăgoieni, contra sumei de 5.300.986 lei, fără TVA. Contractul presupunea amenajarea străzilor din cartier şi a reţelelor de canalizare, apă potabilă şi apă menajeră. Timp de trei ani, însă, complexul s-a întrecut pe sine în a arunca cu acte adiţionale în societatea respectivă. Primul, în 12 martie 2008, a costat 2.874.281 lei şi a presupus schimbarea tipului de beton folosit la asfaltare. În 7 ianuarie 2009 este semnat un alt contract de 148.386 lei pentru executarea unei legături între reţelele de canalizare din cartier şi reţeaua principală de sub DN67. În februarie, firma plăteşte 330 de milioane de lei vechi pentru împrejmuirea a două loturi de casă. De asemenea, în 2010, pe 30 octombrie, societatea descoperă nişte „lipsuri” la străzi, respectiv absenţa unei căi de acces pentru care se plătesc, în plus, 530.000 de lei. Anul 2011 este, însă, cel mai spectaculos pentru că firma descoperă că pistele de biciclete nu erau prevăzute a se construi din bitum, ci din beton. Schimbă soluţia şi asta atrage după sine o suplimentare a contractului cu peste 10 miliarde de lei vechi. În total, din 2007 şi până acum, de pe urma schimbărilor soluţiilor tehnice de execuţie a anumitor lucrări de la Drăgoieni au dus la semnarea unor acte adiţionale în valoare de 3,8 milioane de lei, adică aproape 80% din valoarea contractului iniţial.