Ce-aş face de ziua lui Brâncuşi

Ultima expoziţie Brâncuşi a avut loc la Târgu Jiu în 1999. Muzeul de Artă din Craiova adăposteşte numeroase opere originale ale sculptorului. De la Târgu Jiu până la Craiova sunt puţin peste 100 de km. Între Ovidiu Popescu şi ceea ce ar trebui să fie şi să facă directorul Centrului Brâncuşi de la Târgu Jiu e cale foarte, foarte lungă…
Noaptea de februarie a.c. Nu dorm decât câteva ceasuri, şi alea zbuciumate. Visez frumos şi cu teamă. Caut răspuns unei întrebări venite din senin şi de care nu scap: Ce aş propune eu să se organizeze la Târgu-Jiu de ziua lui Constantin Brâncuşi?
De aceea vă scriu ca un angelus de dimineaţă, ca să fiu bine înţeles. Asta nu înseamnă că nu doresc… să rup gura târgului! Mai ales prin costurile, bănuiesc, nu atât de mari pe cât se adună la cele devenite obicei. Başca faptul că, în acest an, prin cetate umblă un zvon, având însă capul… bandajat, cu siguranţă de directorul Centrului Municipal de  Cultură „Constantin Brâncuşi” Târgu-Jiu, Ovidiu Popescu, că ai noştri, având obraz subţire, merg la Paris, ca să se bage în seamă, pe bani mai mulţi.
Ori, iată ce zic. E bine-ştiut faptul că, plecat, în anul 1889, din Hobiţa la Craiova, cu gând de „procopseală”, Brâncuşi s-a angajat întâi copil de prăvălie până toamna anului 1894, când a dat examen şi a intrat la Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova, anul următor devenind bursier. Destinul său artistic este legat de oraşul Craiova care l-a susţinut cu o bursă, atât ca student la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti, cât şi în 1904, ca student la Academia de Arte Frumoase de la Paris, la clasa lui Antonin Mercier. Şi tot la Craiova şi-a satisfăcut stagiul militar redus în 1902.
De asemenea, în oraşul etern tânăr al Banilor olteni, la Muzeul de Artă din Craiova, din anul 1956, în cadrul Galeriei Naţionale de Artă, s-a organizat o sală specială în care au fost expuse publicului sculpturi de Constantin Brâncuşi. Instituţia craioveană devenea astfel primul muzeu din România şi unul dintre primele muzee din lume care dedicau un spaţiu permanent prezentării operelor lui C. Brâncuşi.

Să ni le amintim: *Cap de băiat: modelat în manieră romantică, în anul 1906, în atelierul său de la Paris din Impasse Ronsin, lucrarea a avut ca subiect un copil orb care îi frecventa zilnic atelierul; *Coapsa (Fragment de tors) – 1909 – 1910: este prima sculptură care deschide seria Ciclului Torsurilor; *Domnişoara Pogany – după varianta din 1913: supranumită şi „Bătrâna doamnă a artei moderne a secolului XX”; *Sărutul: este considerată prima sculptură modernă din lume. Executată în piatră de Marna, lucrarea a fost prezentată publicului pentru prima dată în anul 1910, în expoziţia grupului Tinerimea Artistică, la Bucureşti; *Orgoliu: este prima sculptură turnată în bronz de către Constantin Brâncuşi. *Vitellius – 1898: sculptura este considerată astăzi prima operă muzeală din lume a lui Constantin Brâncuşi. În colecţiile Muzeului de Artă din Craiova mai sunt şi alte obiecte care au aparţinut lui Constantin Brâncuşi: un aparat foto; un creion; o cutie; un ecorşeu; un scaun colţar; o scrisoare.
După acest tur de Craiovă muzeală, ajung, cum se spune, la cestiune. Din informaţiile mele, doar trei lucrări ale lui Brâncuşi au fost, în timp, expuse la Târgu-Jiu – Cap de băiat, Coapsa (Fragment de tors), Domnişoara Pogany – în anii 1999 – 2000, într-o expoziţie organizată la Muzeul Judeţean.
În acest an, de ziua aniversării naşterii lui (Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi – a lăsatului sec de carne), la trei olimpiade de timp, cineva, în afară de mine, putea să reia iniţiativa unei expoziţii la Târgu-Jiu cu toate “operele craiovene” ale lui Constantin Brâncuşi. Şi uite-aşa l-am fi cinstit noi, gorjenii, pe marele sculptor gorjean!
Nota autor: Ori, întreprinderea aceasta, propusă aici, se poate pune în practică şi la omagierea din martie – 55 de ani de la trecerea în nefiinţă a lui Constantin Brâncuşi. Numai să se dorească!