Mihnea Costoiu a devalizat şi a falimentat, împreună cu grupul său de interese, una dintre piesele importante ale economiei Gorjului – SC CITEX S.A., o unitate de prestigiu din Tg-Jiu. Cazul CITEX S.A. nu este singular, Costoiu procedând identic și în cazul altor întreprinderi din Gorj, precum ITIA S.A. Mătăsari și TAMSA Jilț, cauzând prejudicii de sute de miliarde de lei vechi la bugetul de stat și lăsând pe drumuri mii de gorjeni.

Acest “specialist” în falimentarea întreprinderilor din Gorj are, acum, tupeul de a face vizite electorale prin unitățile economice nefalimentate, încă, la braț cu baronii locali ai PSD, Ion Călinoiu şi Florin Cârciumaru, mizând că oamenii au uitat de participarea sa directă la devalizarea mai multor structuri economice din județ.

„Meritele” lui Costoiu, la CITEX: 2300 de șomeri, sute de miliarde deturnate în buzunarul propriu

În cazul CITEX, au rămas pe drumuri 2.300 de oameni, care şi-au pierdut locurile de muncă, iar întreprinderea a fost rasă, la propriu, de pe faţa pământului, deşi, atunci când a fost preluată de Costoiu avea un patrimoniu evaluat la peste 175 de miliarde lei vechi, iar când a intrat în insolvenţă, stoarsă fiind de grupul de interese din jurul lui Costoiu, înregistra datorii uriaşe – 104 miliarde lei vechi.

Societatea comercială CITEX SA Tg-Jiu, cu profil de construcţii-montaj, construcţii civile şi industriale, avea, la finele anilor ’90, aproximativ 2.300 de salariaţi şi un patrimoniu compus din 18 hectare de teren în municipiu, cinci blocuri de locuinţe, 60 de mijloace de transport, hale de zeci de mii de metri pătraţi, nouă macarale turn, staţii de sortare şi staţii de betoane cu terenurile aferente în judeţ. Toate aceste bunuri făceau din CITEX un adevărat mastodont economic, evaluat la 175 miliarde lei vechi.

Șocant: asociatul lui Costoiu, pușcăriașul Ion Negricioiu – zis “NEI”, a cumpărat cu doar 2,5 miliarde lei vechi jumătate din CITEX S.A.!

În 1999,  Autoritatea pentru Privatizarea şi Administrarea Participaţiilor Statului (APAPS), prin Fondul Proprietăţii de Stat (FPS) Gorj, a scos la privatizare firma CITEX, la licitaţia pentru cumpărarea acţiunilor înscriindu-se doar doi competitori: Ion Negricioiu şi Asociaţia Salariaţilor din unitate.
În 15 iulie 1999, autorităţile statului au făcut în așa fel încât licitaţia privind cumpărarea a 50% din acţiunile firmei, a fost câștigată de Negricioiu, la preţul de 2,5 miliarde de lei vechi.
Astfel, partenerul de afaceri şi interpusul lui Costoiu a preluat jumătate din acţiunile CITEX la un preţ derizoriu, în comparaţie cu valoarea reală a patrimoniului societăţii.

În complicitate cu conducerea Fondului Proprietății de Stat, pușcăriașul Ion Negricioiu, zis NEI, asociat cu Mihnea Costoiu, a cumpărat cu doar 2,5 miliarde lei vechi jumătate din CITEX S.A., care valora, de fapt, circa 175 miliarde lei vechi!

Negricioiu i-a pasat lui Costoiu acțiunile de la CITEX S.A.

Peste doar câteva luni, în cursul aceluiaşi an, în schemă apare Mihnea Costoiu, care a încheiat cu APAPS un act adiţional la contractul iniţial de vânzare / cumpărare acţiuni, prin care a preluat partea de 50% de la Negricioiu şi alte două procente din acţiunile PAS, devenind în acest fel acţionar majoritar, cu 52% şi, implicit, preşedinte al Consiliului de Administraţie al CITEX.
Trebuie menţionat că, la acea vreme, societatea era cotată la bursă, pe Piaţa Rasdaq, cu un preţ destul de bun al acţiunilor.

 Sub conducerea lui Costoiu, CITEX a fost distrusă de firme căpușă

În cei trei ani cât s-a aflat la cârma CITEX, Mihnea Costoiu a fost personajul în pixul căruia au stat toate deciziile. În tot acest timp, pur şi simplu societatea a fost devastată de firme căpuşă ale grupului de interese condus de Costoiu. S-au făcut jonglerii cu terenuri, clădiri şi utilaje, care au determinat declinul financiar al CITEX. În conducerea societăţii s-au aflat, în acea perioadă, partenerii lui Costoiu, împreună cu care a falimentat și ITIA Mătăsari. De pildă, Aurelian Tudosie a fost chiar administrator al CITEX.

După ce a falimentat CITEX, Costoiu a fugit din scaunul de președinte al Consiliului de Administrație

Când a simţit că societatea o ia, iremediabil, la vale din punct de vedere economic, dar şi pentru că PSD, aflat la guvernare în acea perioadă, îi oferise un post călduţ în Ministerul Educaţiei, Costoiu a fugit din conducerea CITEX.
Mai precis, în martie 2002 Adunarea Generală a Acţionarilor a societăţii de construcţii a hotărât înlocuirea din funcţia de administrator şi preşedinte C.A. a lui Mihnea Costoiu, şi revocarea din postul de administrator a lui Aurelian Tudosie.

Extras din Monitorul Oficial, care dovedește că Mihnea Costoiu a fugit de la conducerea CITEX S.A. în 2002, după ce a falimentat-o, și nu în 2001, așa cum minte în CV-ul oficial.

Odată cu Costoiu, a fugit și Aurelian Tudosie, cu ajutorul căruia falimentase și  ITIA Mătăsari.
Prin aceeaşi decizie, AGA i-a desemnat ca administratori pe Doru Codruţ Costoiu, fratele lui Mihnea Costoiu, şi pe Dumitru Udroiu, la acea vreme director al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Gorj.
Trei săptămâni mai târziu, în 17 aprilie 2002, Codruţ Costoiu este numit în funcţia de preşedinte al C.A. al CITEX, iar acţionarii acesteia au rămas neschimbaţi – Mihnea Costoiu cu 52%, SIF Oltenia cu 40,1% şi persoane fizice care deţineau 7,7% din acţiuni.
Din acest moment, CITEX a mai fost mulsă exact doi ani de zile, timp în care morişca intereselor lui Costoiu a dus-o pe butuci.

Costoiu a lăsat CITEX cu datorii de 104 miliarde de lei vechi

Când a simţit că se apropie insolvenţa, firma fiind înglodată de datorii şi încorsetată de creditori, în 2004, Mihnea Costoiu a vândut rapid acţiunile către Elena Rotaru Şotropa.
La scurt timp după aceea, firma a intrat în insolvenţă, având datorii uriaşe – peste 104 miliarde de lei vechi, din care creanţe bugetare de aproximativ 85 de miliarde de lei vechi.

Datoriile lui Costoiu, din afacerea CITEX: 78, 2 miliarde la DGFP Gorj, 4,5 miliarde la Primăria Târgu Jiu, 3,3 miliarde la alte instituții

Deşi, la preluarea acţiunilor, Mihnea Costoiu se angajase, în documentele încheiate cu APAPS, să gestioneze eficient resursele umane, financiare şi de patrimoniu şi să stabilească o strategie de dezvoltarea a CITEX SA pe termen scurt şi lung, firma nu a plătit niciun leu impozite la stat în tot acest timp, datoriile către DGFP Gorj ridicându-se la 78,2 miliarde de lei vechi, la Primăria Tg-Jiu ajunseseră la 4,5 miliarde, iar către alte instituţii ale statului – 3,3 miliarde de lei vechi.

15,6 miliarde lei vechi, restanțe salariale!

Atât de bine a gestionat Costoiu resursele umane, încât sute de oameni au fost daţi afară, iar datoriile către aceştia, constând în salarii neplătite, la momentul intrării în insolvenţă, erau de 15,6 miliarde de lei vechi. Şi patrimoniul acesteia, pe care Costoiu se angajase să-l gestioneze eficient, a fost ciopârţit serios, astfel încât la preluarea acestuia de către lichidatorul judiciar s-a constatat că, din 1999 până în 2004, 60% din bunurile mobile şi imobile ale CITEX dispăruseră.

Pierderi uriașe, la CITEX: 10 miliarde în 2003 și 92 miliarde în 2004

Ca să aveţi o perspectivă a proporţiilor jafului de la CITEX, în 2003, spre exemplu, firma a înregistrat pierderi de 10 miliarde de lei vechi, iar în 2004, anul în care a intrat în insolvenţă pierderile s-au cifrat la 92 de miliarde. Aceste pierderi au venit numai din diferenţa dintre cheltuielile exagerate şi veniturile firmei, concluzia fiind una simplă – intenţia clară a acţionarului majoritar de a o stoarce de toate resursele, şi de a o pune pe butuci.

Încă o dovadă a jafului practicat la CITEX S.A. de Costoiu: în 2003, firma a înregistrat pierderi de 10 miliarde lei vechi, iar în 2004 deficitul s-a ridicat la 92 de miliarde lei vechi!

Cei care au venit la conducerea societăţii, din postura de administratori speciali, în cadrul procedurii de insolvenţă, au propus un plan de reorganizare, însă societatea n-a mai putut fi salvată.

Lichidatorul a scos la mezat, pentru achitarea datoriilor, tot ceea ce rămăsese nevândut de către clica lui Costoiu: staţie de sortare la Tg-Cărbuneşti, cu terenul şi utilajele aferente, staţie de betoane la Tg-Jiu cu terenul pe care se afla – două hectare şi jumătate, şi alte câteva terenuri tot în Tg-Jiu.
În iulie 2008, Comisia Naţională de Valori Mobiliare (CNVM) a comunicat Bursei de Valori Bucureşti retragerea de la tranzacţionare a societăţii gorjene. Ceea ce ştiau deja specialiştii financiari de la CNVM s-a întâmplat peste cinci luni: în noiembrie 2008, CITEX a intrat în faliment şi a fost dizolvată de către Registrul Comerţului.

Prețurile terenurilor fostei CITEX S.A. au scăzut de peste 20 de ori!

Din cea mai mare societate de construcţii din Gorj au mai rămas, acum, doar câteva terenuri pe care lichidatorul încă se chinuie să le vândă pentru că nimeni nu vrea să cumpere, de exemplu, un teren pe care se află un munte de beton. De aceea preţurile acestora au scăzut considerabil. Cu toate că, iniţial, un teren de peste 6.000 de mp, situat în Tg-Jiu, fusese evaluat, în decembrie 2012, la 368.000 de euro, preţul său a scăzut constant până la 14.000 de euro. Situaţia e similară pentru alte două terenuri rămase din defuncta CITEX.

Prețurile terenurilor fostei CITEX S.A. au scăzut de peste 20 de ori, ca urmare a modului dezastruos în care Mihnea Costoiu a condus întreprinderea

Chiar şi terenul din centrul Târgu – Jiului, de pe Calea Eroilor, pe care se afla sediul CITEX, a trecut prin etape similare de scădere vertiginoasă a preţului. În final, adjudecatarul licitaţiei prin care acesta a fost cumpărat a ras de pe faţa pământului fostul sediu al societăţii. Astfel, dintr-o unitate reprezentativă, la nivelul judeţului Gorj, nu a mai rămas nicio urmă.

Sancțiune de tot râsul: fratele lui Costoiu, executat silit pentru 0,8% din valoarea CITEX S.A.

Singurul găsit responsabil de declinul şi falimentul CITEX este Codruţ Costoiu, fratele lui Mihnea Costoiu, pentru care Tribunalul Gorj a admis solicitarea de antrenare a răspunderii patrimoniale. Ulterior au fost demarate şi procedurile de executare, Judecătoria Sector 1 Bucureşti stabilind că acesta trebuie să plătească … 211.764 de lei (2,1 miliarde lei vechi), adică aproximativ 0,8% din valoarea patrimoniului pe care-l avea CITEX în momentul privatizării.

Fratelui lui Costoiu i s-a imputat doar 0,8 % din valoarea CITEX S.A.

Codruţ Costoiu este acum consilier superior în cadrul Direcţiei Generale de Informaţii Fiscale din cadrul ANAF şi, în afară de salariu, nu deţine absolut nimic pe numele său, care să fie valorificat pentru recuperarea celor două miliarde, aşa că şansele de recuperare a cestei sume sunt extrem de mici, chiar şi dacă se ajunge în situaţia unei popriri pe salariu.

Mariana Somnea a pactizat politic cu Mihnea Costoiu

Dacă organele statului acţionau în spiritul legii, falimentul ITIA SA Mătăsari şi cel al CITEX SA Tg-Jiu, în care a fost implicat Mihnea Costoiu, puteau fi investigate ca şi cazuri clasice de criminalitate economică. Ar fi trebuit traşi la răspundere toţi cei care au făcut parte din organele de conducere şi au luat decizii cu privire la activitatea acestor societăţi. Or, se ştie că în Gorj, de-a lungul timpului, Mafia gulerelor albe a fost susţinută de şefi ai Poliţiei, ai serviciilor secrete şi magistraţi aflaţi în fruntea Parchetelor sau instanţelor judeţene.

În cazul CITEX, dacă legea era respectată, la momentul intrării în insolvenţă trebuiau traşi la răspundere administratorii şi toţi decidenţii din ultimii trei ani, adică din perioada 2001 – 2004, inclusiv Mihnea Costoiu, aflat în fruntea C.A. al firmei până în martie 2002, nu aşa cum scrie în CV-ul său (1999-2001). Însă lichidatorul judiciar al CITEX, firma Siomax, nici nu a făcut vorbire de Mihnea Costoiu, deoarece directorul acesteia, Mariana Somnea, tocmai candida în 2004 pe listele PSD+PUR pentru un loc în Parlamentul României. Cu alte cuvinte, era colegă de partid cu Costoiu, aflat la acea dată în postul de secretar general în Ministerul Educaţiei.