Biletele de odihnă pentru SNLO și complexele Rovinari și Turceni se cumpără doar prin firma lui Marin Condescu
Firma Turism Sind Min îşi va adăuga, anul acesta, în conturi peste 1,8 milioane de euro din vacanţele pe care le asigură minerilor de la SNLO şi de la cele două complexuri energetice Turceni şi Rovinari. Vreo 800.000 de euro deja şi i-a asigurat, în urma unui contract cu Complexul Turceni, unitatea fiind „ocolită” până acum de interesul turistic al sindicaliştilor lui Marin Condescu. Firma cu cinci angajaţi şi cu acţionar majoritar Federaţia Naţională Mine Energie, prezidată de Marin Condescu, a încasat, până acum, 5,4 milioane de euro din biletele de odihnă şi tratament. Problema de care nu s-a prea legat nimeni până azi este că toate contractele sunt la limita legalităţii. Deşi sumele impuneau organizarea unei cereri de ofertă, toate contractele au fost încheiate prin negociere, o procedură care se impune doar în situaţii de urgenţă.
5,4 milioane de euro de la SNLO, C.E. Turceni și C.E. Rovinari. 2,3 milioane de euro, de la salariați
Societatea Turism Sind Min l-a făcut pe Marin Condescu un milionar de „Top 300” pentru că, până acum, afacerile pe care această societate le-a derulat au trecut de pragul de 5 milioane de euro. Şi asta doar dacă luăm în calcul banii pe care îi primeşte de la societăţile de stat prin contractele privind furnizarea de bilete de odihnă şi tratament. După cum se ştie, un bilet este plătit 70% de societate şi 30% de către angajat. Astfel, se pot, lejer, adăuga, încă vreo 1,7 milioane de euro pe care firma Turism Sind Min i-a încasat de pe spinarea minerilor, ale căror interese le reprezintă, culmea, taman federaţia sindicală care o patronează. Deci, una peste alta, Marin Condescu a încasat din 2009 peste 7 milioane de euro.
Contracte nu sunt multe, dar sunt extrem de valoroase şi, ca fapt divers, sunt câştigate de o societate pe care nimic, în afară de patronul Marin Condescu, nu o recomandă pentru prestarea de servicii de turism. Din 3 iunie 2009 şi până pe 1 martie 2012, firma a încasat 5,4 milioane de euro din contractele cu SNLO şi complexurile Turceni şi Rovinari.
Primul contract, din vara anului 2009, a fost semnat cu SNLO şi are o valoare de 6.617.390 lei. Un an mai târziu, pe 1 iulie, societatea semnează încă un contract, pentru aceleaşi servicii, în valoare de 6.737.410 lei. Anii 2011 şi 2012 sunt ceva mai „sărăcăcioşi”, firma sindicalistului Marin Condescu încasând mai puţini bani pentru aceste servicii. Astfel, în 2011 semnează un contract în valoare de 4.325.945 lei cu SNLO iar în 2012, pe 3 iunie, semnează un contract cu Complexul Turceni în valoare de 2.800.000 de lei. La aceşti bani se mai adaugă şi două contracte în valoare de 1.247.047 lei, semnat în mai 2009 şi unul în valoare de 950.110 lei, semnat în 2010.
Legea cere licitații, Condescu “rezolvă” prin negociere
Suma totală la care se ridică valoarea contractelor este de peste 220 de miliarde de lei vechi, banii fiind încasaţi în urma unor proceduri de achiziţie care, teoretic, nu se prea impun decât în cazuri excepţionale. Practic, la valori atât de mari, ar fi trebuit să se organizeze licitaţie, mai ales că serviciile contractate nu sunt de extremă urgenţă. Contractele Colective de Muncă în care este reglementată această achiziţie sunt negociate la începutul fiecărui an, rămânând timp suficient pentru a se organiza licitaţie numai că, de fiecare dată, procedura este ocolită iar legea achiziţiilor publice eludată. Potrivit OUG 34/2006, negocierea, cu sau fără publicarea unui anunţ de participare, se aplică doar în anumite situaţii. Prima dintre ele este „atunci când, în urma aplicării licitaţiei deschise, licitaţiei restrânse, dialogului competitiv sau cererii de oferte, nu a fost depusă nicio ofertă ori au fost depuse numai oferte inacceptabile sau neconforme”. Ori, în cazul biletelor, niciodată nu au fost parcurse etapele respective. Cum, de altfel, nu se poate invoca nici „situaţia excepţională, temeinic motivată, atunci când natura serviciilor nu permit o estimare globală a preţului viitorului contract” pentru că pachetele turistice se cunosc încă de prin ianuarie, la începutul fiecărui an. Şi nu sunt nici „servicii intelectuale”, nici servicii care implică exclusivitate pentru că ar viza „cercetări ştiinţifice”. Teoretic, niciunul din motivele legale nu poate fi aplicat. Practic, însă, banii intră, anual, în conturile sindicaliştilor lui Marin Condescu.
Firma lui Condescu, ascensiune fulminantă
Societatea Turism Sind Min SRL a fost înfiinţată în anul 2003, când a avut o cifră de afaceri de 198.775 de lei. Anii 2004-2006 au fost destul de prosperi, societatea ajungând la aproximativ 4 miliarde de lei vechi cifră de afaceri, pe care, ulterior, în anul 2009 şi-o dublează, ajungând la 876.854 de lei. Un aspect interesant este acela că 2009 este anul în care societatea a semnat primul contract cu SNLO, în valoare de peste 66 de miliarde de lei vechi, însă banii nu se regăsesc în bilanţul contabil, ceea ce înseamnă că este posibil să fi avut şi subcontractanţi. Cel mai interesant aspect este cel legat de numărul de salariaţi, firma raportând un număr mediu de 3 angajaţi în perioada 2003-2008, patru în anul 2009 şi cinci salariaţi în anul 2010.
Agenţia este aproape inexistentă, singurele informaţii fiind o adresă, un număr de telefon fix şi un reprezentant pe nume Marin Iancu.
