Aflată de mult timp într-un colaps de moralitate și legalitate, generat de despotismul întunecat pus în operă de Adrian Gorun, universitatea de stat din Târgu Jiu este mai aproape ca oricând și de falimentul financiar. Din moment ce s-a ajuns ca profesorii să fie plătiți cu un leu pe oră, în timp ce Gorun și protejata sa Luminița Popescu dau tunuri de milioane de euro, din bugetul guvernamental și al Comisiei Europene, nimeni nu mai poate nega că, pentru UCB, sfârșitul este foarte aproape.
Gorun a planificat alegeri pentru desemnarea noului rector chiar în aceste zile, în care toată lumea este concentrată doar pe campania pentru desemnarea noului președinte al României. A procedat așa pentru ca dezastrul din UCB să nu mai fie în atenția presei, peste măsură de ocupată cu alegerile prezidențiale. Visul său este să o impună ca rector pe Luminița Popescu, a cărei misiune este de a șterge ceea ce se mai poate șterge din urmele penale, nămoloase, ale ”echipei Adrian Gorun”, ai cărei membri au început să fie citați și audiați, în ultimele luni, de diverse organe de cercetare penală.
Situația în care se află UCB este cât se poate de tristă. Dar trebuie subliniat că Gorun și Luminița Popescu n-ar fi reușit distrugerea acestei universități, dacă n-ar fi beneficiat de întregul concurs al deputatului Vasile Popeangă, el însuși profesor al UCB.
În cele ce urmează, vom face dovada că, în relația cu Gorun, Popeangă a trecut de la dragoste la ură, pentru a se îndrăgosti iar de cel care i-a băgat câte o jumătate de miliard anual, în buzunar, din banii UCB, chiar și în perioada în care a activat ca deputat.
În 2008, mai multe organe de presă locală relatau pe larg, ce credeți!?, despre situația dezastruoasă din UCB. Între timp, majoritatea acelor ziariști au fost cumpărați sau doar liniștiți prin tot felul de metode specifice.  Accesând arhivele unor ziare și televiziuni, e de-a dreptul șocantă constatarea că și în acea perioadă Gorun acționa exact ca acum. Nu putem să nu ne întrebăm cum se face că mecanismele de auto-reglare ale statului român au tolerat, atâta timp, un astfel de deraiat. Un posibil răspuns îl oferă însuși cazul Popeangă, deputat care i-a oferit protecție contra cost lui Gorun. În cadrul unei emisiuni realizate de Antena 1 Tg Jiu în 2008,  Popeangă făcea dezvăluiri nimicitoare în legătură cu Gorun:
– că l-a atacat pe Victor Ponta, pe atunci doar deputat de Târgu Jiu;
– că i-a cerut să semneze că este de acord cu o încredințare directă ilegală de 6 miliarde
– că Gorun nu își asuma propriile decizii ilegale și le transfera nejustificat în responsabilitatea Senatului
– că din CV-ul lui Gorun lipsește cu desăvârșire perioada de dinainte de 1989
– că în UCB era o atmosferă terifiantă, că profesorii se spionează și se dau în gât reciproc, la Adrian Gorun.
Iată pasaje mai mult decât edificatoare, din acea emisiune.
[youtube]5SKs9UIU4C8&list[/youtube]
[youtube]mI6wtXhQMLs&list[/youtube]
[youtube]4MpJJV6-QI8&list[/youtube]
[youtube]1EF0UQ-RWmU&list[/youtube]
[youtube]lPIsGWcJGsc&list[/youtube]
În acea perioadă, ”justițiarul” Popeangă nu s-a sfiit să-i facă și o plângere penală lui Adrian Gorun.

În 2011, însă, îl găsim pe același Popeangă susținând un discurs omagial cât se poate de scârbos, la adresa lui Gorun, în ședința de învestire a noului Senat. Tot Popeangă este cel care i-a pus la colț, cu mânie proletară, pe contestatarii lui Gorun.
[youtube]0wJ-IyVvyOY[/youtube]
În ultimii ani, ca membru al Senatului UCB, Popeangă a votat și a tăinuit numeroase hotărâri ilegale, unele neînchipuit de demente, ca aceea care s-a soldat cu desfacerea contractului de muncă al profesorului Gheorghe Popescu, pentru ”vina” de a fi participat la o ședință de susținere de doctorat, la Universitatea Petroșani.
Pentru lipsa sa de verticalitate și pentru co-participarea la distrugerea UCB, Popeangă a fost premiat de Gorun cu sume de peste 500 milioane lei vechi anual, așa cum dovedește și ultima sa declarație de avere.
 Dacă angajații UCB aleg vineri să continue să lase această universitate pe mâna ”echipei Adrian Gorun”, înseamnă că ne aflăm în fața unui caz clar de demență colectivă, izvorâtă din nebunie și teroare.