Aici am prezentat în detaliu cum foşti şi actuali conducători sau funcţionari ai Prefecturii Gorj, specialişti ai Direcţiei Silvice Gorj şi ai Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Râmnicu Vâlcea, şi o serie de magistraţi şi-au dat mâna pentru a transforma, în beneficiul afaceristului argeşean Liviu Pătraşcu, 530 ha de stânci din Defileul Jiului în 720 ha pădure seculară din Dumbrava Tismanei şi Crasna!
Una dintre sursele GORJNEWS care a contribuit la realizarea investigaţiei susţinea deunăzi, pe bună dreptate, că este vorba de o grupare de crimă organizată, foarte bine structurată. Pentru novici, trebuie precizat că aceste formaţiuni nu comit (în mod necesar) asasinate. În accepţiunea ştiinţifică a termenului, crima organizată este definită prin existenţa unor grupuri de infractori, structurate pe ideea înfăptuirii unor activităţi ilegale, conspirative, având ca principal scop obţinerea de profituri ilicite la cote deosebit de ridicate. Fără să vrea, prin dreptul la replică de mai jos, prefectul Liviu Andrei şi-a recunoscut public calitatea de membru al unei grupări de crimă organizată care, prin intermediul unor judecători, a transformat 530 ha de stânci din Defileul Jiului în 720 ha pădure seculară din Dumbrava Tismanei şi Crasna. Când un ziar face cu mâinile goale ceea ce serviciile secrete sunt obligate legal să facă, dar fie nu pot, fie nu ştiu, fie nu vor, fie nu sunt lăsate să facă, nu e bine deloc. În continuare, spovedania prefectului Liviu Andrei. “CĂTRE, Redacţia ziarului <<Gorjnews.ro>>
În baza prevederilor art.72 din Legea nr.3/1974, republicată, în legătură cu conţinutul articolului „Semnează, băăă! Ce, îţi strică zece mii de euro şi un teren?” publicat atât în săptămânalul nr. 3/23-30.09.2010 , cât și în ediţia electronică a ziarului dumneavoastră din data de 22.09.2010, vă solicităm să publicaţi următorul DREPT LA REPLICĂ:
Prin sentinţa civilă definitivă nr.9374/19.10.2009 pronunţată de Judecătoria Braşov, irevocabilă prin decizia nr.255/R/02.03.2010 a Tribunalului Braşov instanţa a obligat Comisia judeţeană Gorj să înscrie în anexa 42 a Hotărârii nr.3900/17.03.2006 terenul cu vegetaţie forestieră în suprafaţă de 720 ha pe amplasamentul identificat în procesul verbal nr.23185/28.05.2007. Prin acest proces verbal a fost stabilit amplasamentul pe raza teritorială a comunei Crasna şi a oraşului Tismana.
Pentru executarea unei obligaţii de a face care nu poate fi adusă la îndeplinire de către altă persoană decât debitorul, cum este acest caz, Codul de procedură civilă prevede executarea silită prin obligarea la plata unei amenzi civile şi daune interese în condiţiile art.5802 şi 5803. La acest mijloc de constrângere a apelat mandatarul reclamanţilor Chifu Iulia, Chifu Radu , Chifu Aurelia şi Chifu Marioara.
Actualmente pe rolul Judecătoriei Tg. Jiu se află dosarul nr. 8887/318/2010 ce are ca obiect acţiunea formulată de Pătraşcu Liviu în calitate de mandatar al numiţilor Chifu Iulia, Chifu Radu, Chifu Aurelia şi Chifu Marioara, prin care cheamă în judecată în calitate de creditor, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Gorj în calitate de debitoare, solicitând instanţei obligarea comisiei judeţene la plata unei amenzi civile până la executarea obligaţiei stabilite prin sentinţa civilă definitivă nr.9374/19.10.2009 a Judecătoriei Braşov şi daune interese în sumă de 4.000.000 ron, în condiţiile art.5803 din Codul de procedură civilă, motivată de faptul că nu a fost executată de către Comisia judeţeană obligaţia cuprinsă în dispozitivul sentinţei civile definitive nr.9374/19.10.2009 a Judecătoriei Braşov.
Pentru că există obligaţia de a executa o hotărâre judecătorească şi riscul în cazul neexecutării de a fi obligată Comisia judeţeană Gorj la plata unei amenzi civile şi a unor daune interese s-a trecut la executarea dispozitivului sentinţei aşa cum a fost pronunţat de instanţa din Braşov.
Mai mult, întrucât în şedinţa Comisiei judeţene din 28.05.2010 s-a considerat de către majoritatea membrilor Comisiei judeţene Gorj (cu excepţia Prefectului şi a unui alt membru-dl. Cicu Tiberiu) că sunt necesare lămuriri ale dispozitivului instanţei s-a formulat o cerere de lămurire a dispozitivului sentinţei nr.9374/19.10.2009, cerere respinsă de instanţă prin Încheierea din data de 19.07.2010 pronunţată de Judecătoria Braşov în dosarul nr.6708/197/2009 fapt ce dovedeşte că Prefectul judeţului Gorj a avut dreptate nefiind de acord cu lămurirea; în această încheiere se menţionează că afirmaţia comisiei judeţene că nu există anexa 42 la HCJ nr.3900/2006 denotă totala rea credinţă a intimatei de a duce la îndeplinire hotărârile judecătoreşti şi de asemenea „instanţa apreciază că prin formularea prezentei cereri de lămurire a dispozitivului intimata, din nou , în mod deliberat , încalcă dispoziţiile legale şi refuză nejustificat de a duce la îndeplinire, de bună voie hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, respectiv de a-i pune în posesie pe petenţi asupra suprafeţei de 720 ha teren cu vegetaţie forestieră pe amplasamentul stabilit de comun acord”. Acţiunile Prefectului judeţului Gorj care are şi calitatea de Preşedinte al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Gorj se înscriu în sfera legală a executării de bună voie a dispoziţiilor unei hotărâri judecătoreşti, pentru a preîntâmpina efectele executării silite, respectiv plata unor amenzi sau daune interese.
Atât titlul articolului „Semnează, băăă! Ce, îţi strică zece mii de euro şi un teren?”, comentariul alăturat fotografiei reprezentându-l pe Prefectul judeţului Gorj „Andrei, stăpânul pădurilor din Gorj, le preschimbă în caşcaval”, cât şi conţinutul acestuia, denaturează adevărul, în primul rând transformând executarea dispoziţiilor unei hotărâri judecătoreşti într-o ilegalitate, iar în al doilea rând creând impresia că Prefectul judeţului Gorj poate dispune reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră printr-o decizie unilaterală de voinţă; în realitate reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră se aprobă prin hotărârea Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Gorj, adoptată cu votul majorităţii membrilor acesteia (Prefectul în calitate de Preşedinte al comisiei are dreptul la un singur vot).
Faţă de cele arătate mai sus, vă solicităm în baza Legii nr.3/1974 – articolele despre dreptul la replică (neabrogate până în prezent) publicarea acestui drept la replică în aceleaşi condiţii în care a apărut articolul „Semnează, băăă! Ce, îţi strică zece mii de euro şi un teren?” PREFECTUL JUDEŢULUI GORJ, Conf. univ. dr. Vasile Liviu Andrei
