Doare. Atunci când pierzi două puncte în Giuleşti în urma unui meci precum cel făcut de Pandurii în faţa Rapidului şi când două personaje cu fluier şi fanion ce-şi zic arbitrii te fură ca-n codru n-are cum să nu te doară. Atunci când şti că puteai să faci ceva pentru a schimba unele lucruri în fotbalul românesc, poate doare şi mai rău…

Imediat după ce Drăgănescu şi Velicu şi-au desăvârşit opera şi au executat cu sânge rece şi cu zâmbetul pe buze Pandurii, preşedintele Condescu a ieşit pe canalele TV strigându-şi durerea, una simţită şi strigată mârşav de reprezentanţii tuturor echipelor ce se luptă în acest sezon cu Rapidul. Ar fi strigat oare cineva durerea Pandurilor dacă, să zicem, gorjenii ar fi fost furaţi la un meci cu Astra sau U Cluj? Cu siguranţă arbitrajul ar fi fost trecut la capitolul „şi altele”, şi emisiunile TV i-ar fi avut ca invitaţi tot pe Becali, Iancu, Dinu Vamă sau Borcea, dar cu alte subiecte de abordat. Iar Condescu trebuie să înţeleagă că urletele lui Borcea, vaietele lui Becali sau căinţa lui Iancu n-au a face cu dreptatea, ci doar cu interesele lor.
Condescu a înţeles, se pare, un alt lucru. O vorbă din bătrâni spune că atunci când te bagi în troacă, te mănâncă porcii, iar în Giuleşti, Pandurii au fost carne fragedă pentru lupii Ligii I. Nu cu mult timp în urmă Condescu se afla în război deschis cu Federaţia Română de Fotbal şi Liga Profesionistă de Fotbal, dar n-a avut tăria de a merge până la capăt. Pus la zid, ameninţat cu amenzi ce sfidează bunul simţ, judecat de acuzatori şi cu echipa ameninţată o dată la două – trei etape cu neprogramarea, Condescu a plecat capul şi a acceptat să intre în troacă. „Toate acestea se întâmplă datorită laşităţii noastre în relaţia pe care o avem cu federaţia şi cu liga. Dacă vrei să cauţi dreptatea, federaţia şi liga nu se mărginesc la a negocia actele de indisciplină. Negociază tot, peste problemele muncii, cele economice. Ar trebui deferiţi justiţiei pentru că aşa ceva nu se poate întâmpla. În afară de prejudiciul pe care ţi-l aduc, de banii pe care jucătorii îi pierd din venituri, oamenii aceştia ar trebui să fie judecaţi de altcineva, nu de comisia de arbitri”, acuză acum Condescu recunoscându-şi, astfel, propriile slăbiciuni.
Timpul va trece şi peste această furtună iscată din interesele marilor echipe. Peste un an nimeni nu va mai şti ce a făcut Drăgănescu sau Velicu, însă dacă vor mai exista capete plecate, va exista mereu o sabie care să le taie.