În fiecare zi mă caută cel puțin un om să-mi povestească ce mizerii i-au făcut instituțiile de stat din Gorj. În fiecare zi, vreau – nu vreau, mă încarc cu tot felul de hidoșenii. Din motive de autoprotecție personală, de câteva luni am ales să nu mă mai intereseze ceea ce se întâmplă în Consiliul Local Tg Jiu, o structură care candidează detașat la titlul de cel mai scârbos for public din Gorj. O adunătură pestriță de muți și cocoșați, înlemniți cu mâinile pe sus în fața primarului Cârciumaru, ca evreii înainte să fie executați de naziști.
Toți consilierii locali ar putea fi înlocuiți lejer cu niște manechine de pe timpul lui Ceaușescu, de la groapa de gunoi. Ar fi o dovadă de sinceritate față de oraș, și s-ar face și ceva economii. Pentru că manechinele n-au nevoie nici de retribuție de consilier local, nici de chiolhan după fiecare ședință, nici de spații comerciale și terenuri concesionate de-a moaca. Despre consilierii locali știe tot orașul tot ce e de știut: sunt degeaba, sunt doar la număr și sunt de acord cu toate proiectele de hotărâre inițiate, toate, de primarul Florin Cârciumaru.
Repet: pentru echilibrul meu ecologic, intern, e preferabil să nu mă interesez de chestiile care put ascuțit, tare, și pe care nu le pot schimba, indiferent ce și cât aș scrie, așa cum este cazul consiliului local de sclavi personali ai primarului. Totuși, când te oprește un părinte aproape înlăcrimat pe stradă și-ți spune: “Domnu’ Daju, ați văzut domn’e ce-au aprobat? Ați văzut?”, nu poți să stai deoparte, îți iei masca de gaze și te bagi în hârtii, să vezi ce și cum.
Într-un climat clar de pauperizare tot mai accentuată, mai degrabă indus pe principiul că cu cât ești mai sărac cu atât ești mai ușor manipulabil, la ultima ședință de consiliu local, primarul a propus și toți consilierii au aprobat să se acorde burse de ajutor social celor mai săraci elevi din Tg Jiu. Legislația în vigoare spune clar: numărul elevilor care primesc burse și cuantumul acestora este stabilit în limita fondurilor disponibile. În aceeași ședință, aceiași consilieri locali au aprobat 400 milioane lei vechi pentru cârnați electorali ce vor fi împărțiți, de Ziua Națională, stupizilor care se vor aduna în Piața Prefecturii să-l asculte și să-l creadă pe Ion Călinoiu când se va jura, iar, că-și iubește țara, poporul și județul. Hai sictir!
Bun, dar cât au aprobat pentru cei mai săraci elevi din Tg Jiu? E bine să aveți niște murături la îndemână, să nu borâți, pe negustatelea: 10 lei pe lună pentru 155 de elevi foarte săraci. Adică un “imens” efort financiar al Primăriei Tg Jiu, o dovadă vie a generozității tâmpe a consilierilor locali: 186 milioane lei vechi pe an, deci mai puțin de jumătate din cât s-a alocat pentru pomana electorală din 1 decembrie. E sau nu momentul să ne fie silă de Consiliul Local Tg Jiu și de toți consilierii? Este! Ați văzut vreun consilier local declarând public că se opune ca elevii săraci să primească doar 10 lei pe lună? Nu? Nici eu. Deci rămânem, toți, doar cu scârba față de ei.
Acum, să vedem ce-și poate lua un elev foarte sărac de 10 lei pe lună, adică de 30 de bani pe zi. Păi, e clar, opțiunile sunt deosebit de variate și savuroase. Un covrig simplu, fără gem, sau o pungă de pufuleți sărați la trei zile. 100 ml de apă plată pe zi, că la robinet e ca din Jiu. Sau să iasă – o dată pe lună – cu un prieten la un suc, dar el să rămână afară și să se uite pe geam.
Pentru că bugetul local e în pioneze, nici măcar de cei 10 lei lunar nu pot beneficia prea mulți elevi. Consilierii locali au aprobat doar 155 de astfel de burse. Nu știu câte școli sunt în Tg Jiu, dar e limpede că pentru fiecare unitate de învățământ se repartizează cam 10 burse. Cum vor fi aleși în consiliile de administrație cei 10 elevi foarte săraci din școlile situate în cartiere foarte sărace? După deliberări interminabile, în care participanții nu ratează ocazia de a-și plăti polițe mai vechi sau mai noi. Căci, se știe, cadrele didactice se iubesc foarte mult între ele. Nivelul de (pretinsă) educație este direct proporțional cu nivelul mâncătoriilor interne. Că de ce să dăm burse la clasa la care e aia dirigintă și nu la clasa mea, că ai mei e mai săraci.
Apoi, imaginați-vă cât îi costă pe părinții foarte săraci ai elevilor foarte săraci elaborarea dosarelor cu nenumărate adeverințe și dovezi ce trebuie să ateste fără urmă de tăgadă că sunt … foarte săraci, și că merită, în consecință, 10 lei pe lună…
Dacă n-ar avea capete doar ca să nu le plouă în gât, consilierii locali s-ar fi întrebat dacă nu cumva procesul de distribuire către 155 de elevi a câte 10 lei pe lună nu costă mai mult mai mult decât bugetul total alocat burselor…
Dacă ar avea suflet, consilierii locali s-ar fi întrebat dacă acestea sunt burse de ajutor social sau burse de stigmatizare socială. Întreb: care dintre consilierii locali cu copii – elevi la “Tudor” sau „Spiru Haret” ar fi de acord ca beizadelele lor să apară pe lista elevilor foarte săraci care primesc 10 lei pe lună. Consilierii locali n-au idee cum e să te strige un liceu întreg: du-te, bă, săracule, și ia-ți bursa de 10 lei, n-auzi că veniră banii, du-te! Sau cum e să inventeze colegii bancuri pe seama ta, că ești atât de sărac încât iei 10 lei bursă pe lună…
Ce trebuie să înțeleagă imbecilii ce conduc și nenorocesc acest oraș este că, în toate statele civilizate, când inițiezi o măsură de protecție socială ea trebuie să fie în beneficiul persoanei asistate. Adică, raportul dintre beneficiu și prejudiciu trebuie să fie pozitiv, să-i dea cu plus copilului, umilința de a recunoaște și de a se afla în școala lui că e foarte sărac trebuie să fie compensată în bani. Or, elevii foarte săraci sunt, mulțumită consilierilor locali, și fără bani, și umiliți.
Sunt absolut convins că acest articol va genera, în următoarea ședință de consiliu local, cel puțin un proiect de hotărâre de modificare a acestei hotărâri de consiliu local. Pe principiul că numai cine nu muncește nu greșește, primarul Cârciumaru ar putea propune, și absolut toți consilierii vor fi, sigur – sigur, toți, de acord, să se suplimenteze ajutorul de 10 lei pe lună cu diverse alte bunuri, în natură, la alegere:
– o foaie de caiet; de Crăciun și de Ziua Copilului s-ar putea aloca chiar o foaie de caiet dublă, din mijloc;
– un șervețel nazal, din hârtie, pe perioada sezonului rece, cu prescripția că poate fi pus la uscat, dar nu poate fi spălat;
– o pastă de pix, aproape terminată; ar fi bine să fie roșie, să li se întipărească culoarea în creier, de mici.
Ca să nu mai existe dubii că aleșii locali nu au inima largă, celor 155 de elevi foarte săraci li se va permite, prin hotărâre de consiliu local, să treacă de mai multe ori, încolonați, pe sub aerisirea bucătăriei restaurantului în care fruntașii primăriei își țin chiolhanurile. Nu numai că vor putea să inspire adânc, pe nas, dar vor avea voie să și saliveze.
Notă: În Primăria Tg Jiu documentele oficiale sunt scrise de secretare cu șefii în poală sau, după preferințe, sub poală. Atât referatul semnat de directorul Direcției Publice de Patrimoniu, Constantin Fârță, cât și proiectul de hotărâre semnat de primarul Florin Cârciumaru, spun că bursele aprobate sunt pentru anul școlar … 2011/2012, deja încheiat. Adevărul e că anul trecut s-au dat elevilor foarte săraci tot câte 10 lei pe lună (!), iar aleșii nostrii nici nu s-au obosit să mai modifice proiectul de hotărâre din 2011… Mai mult, nici unul dintre paralizații care se autointitulează consilieri locali n-a observat eroarea. Să ne fie silă, sau nu? Să ne fie!
Acest articol a fost scris de Narcis DAJU, ziarist abuzat de Șeful Secției Penale a Judecătoriei Tg Jiu, judecătorul Liviu BOIAN.