În orice pădure există uscături şi în orice breaslă există indivizi care o dezonorează. De aceea s-au creat legi, coduri deontologice, asociaţii profesionale, consilii de integritate, comisii de disciplină ş.a., toate acestea dorindu-se a fi anticorpi gata oricând să elimine celulele bolnave. Din această perspectivă, admitem că e normal ca un avocat din Baroul Gorj să faciliteze vânzarea ilegală către mama sa a unui apartament aflat în litigiu, într-un dosar în care e angajat şi plătit să apere interesele celei care vinde ilegal. Prima obligaţie a oricărui avocat faţă de clientul lui e aceea de a-l consilia să nu încalce legea. Avocatul Donoiu Marcel, din Baroul Gorj, a procedat exact pe dos. Dacă admitem că acest avocat este excepţia, ne înfioară ceea ce au făcut “verziturile” – adică o serie de judecători, procurori şi membri ai Comisiei de Disciplină a Baroului Gorj – cu uscătura: i-au emis certificate de bună purtare pe bandă rulantă, dispreţuind legea, normele interne şi justiţiabilii ale căror drepturi şi libertăţi fundamentale fuseseră călcate în picioare de Donoiu Marcel.
În continuare, prezentăm doar unul dintre cazurile din cauza cărora Donoiu Marcel ar fi trebuit demult exclus din avocatură.
În 2006 moare Gugea Constantin, un om oarecare. Imediat, ultima soţie, Gugea Elena, şi cei trei copii ai defunctului introduc acţiunea de partaj succesoral pentru a împărţi averea mortului: un apartament în Tg Jiu şi un autoturism Dacia 1300. Gugea Elena e reprezentată în instanţă de avocatul Donoiu Marcel. Acesta, deşi ştia că apartamentul este în litigiu şi nu se află în proprietatea exclusivă a clientei sale, intermediază vânzarea ilegală a imobilului către mama sa, Pătraşcu Elena, fără acordul şi fără ştiinţa celorlalţi coproprietari. Între clienta şi mama avocatului se face o hârtie de mână, pe care Donoiu o semnează ca martor. Mai mult, recunoaşte că a numărat personal cele 700 milioane lei vechi plătiţi de mama sa către clienta sa, în contul apartamentului.
În 2007, înainte de finalizarea partajului – care nu prea mai avea obiect, pentru că apartamentul fusese înstrăinat – mama avocatului o dă în judecată pe clienta fiului său pentru a o obliga să autentifice notarial vânzarea apartamentului. Tumoarea generalizată care macină ceea ce numim justiţie în Gorj a făcut ca, în acest litigiu, Gugea Elena să fie reprezentată tot de … fiul celei care o dăduse în judecată, avocatul Donoiu Marcel… Vă imaginaţi, desigur, ce batjocură de pledoarie a avut fiul în „apărarea” clientei sale şi în detrimentul mamei sale. I-a făcut pârtie, fireşte, lui Pătraşcu Elena, către adjudecarea de drept a apartamentului.
În haznaua colectivă descrisă de această investigaţie de presă, o singură rază de soare: judecătoarea Bădiţa Nicoleta, care respinge acţiunea civilă formulată de reclamanta Pătraşcu Elena împotriva pârâtei Gugea Elena. Argumentul există în Codul Civil, e suficient să vrei să-l vezi: “vânzătorul trebuie să facă dovada calităţii sale de proprietar exclusiv asupra bunului vândut sau/şi a acordului celorlalţi coproprietari cu privire la vânzare”. A se vedea Facsimil 1, extras din Sentinţa Civilă pronunţată de judecător Bădiţa Nicoleta la 24.01.2008, înainte de finalizarea partajului. Prea multă justiţie strică, însă, şi vă veţi convinge de asta la recurs, la Tribunalul Gorj…
La 05.02.2008, Judecătoria Tg Jiu finalizează partajul, apartamentul fiind atribuit clientei lui Donoiu, cu condiţia să plătească sultă – câte 400 milioane lei vechi, fiecăruia dintre ceilalţi trei moştenitori. Aceştia n-au primit nimic, nici până astăzi. Pentru că apartamentul fusese vândut înaintea finalizării partajului, nici nu au avut ce executa silit.
Interesant e că, faţă de partajul decis de Judecătoria Tg Jiu, atât mama avocatului cât şi clienta sa intentează recurs. În acest nou dosar, Donoiu le reprezintă pe ambele, ca procurator! A se vedea Facsimil 2, extras din Sentinţa Civilă de respingere a recursului.
Aşa cum anticipam, prea multă justiţie strică şi, la 09.09.2008, judecătoarea Negrulescu Veronica, de la Tribunalul Gorj, într-un dosar de recurs în care vânzătoarea continuă să fie “apărată” de fiul cumpărătoarei, recunoaşte ca legală înstrăinarea apartamentului prin hârtia “de mână” făcută în 2007! E momentul în care luminiţa aprinsă de judecătorul Bădiţa Nicoleta a fost înghiţită, fără voia ei, de hazna.
Cei trei moştenitori înşelaţi s-au adresat mai multor unităţi de parchet. A venit momentul să-şi dea aramă pe faţă o serie de procurori, deosebit de integri, de altfel… Majoritatea acestora au avut nesimţirea de a semna rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale în care au minţit că apartamentul a fost vândut după pronunţarea sentinţei în dosarul de partaj succesoral. Adică, în minţile lor, 2008 e înainte de 2007…
Astfel, procuror general Elisabeta Drăguţ, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, scrie clar: “apartamentul a fost vândut după pronunţarea sentinţei”.
Exact la fel a procedat şi procurorul Nicu Goşea, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, care proclamă că avocatul şi-a ajutat clienta să vândă după finalizarea dosarului de partaj.
Procurorul Sorin Tomoiu, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu îşi susţine NUP-ul prin faptul că, din moment ce Judecătoria Tg Jiu nu a stabilit un termen de plată a sultei, nu poate fi vorba de înşelăciune…
Acum, după ce ce-am lămurit şi cu domnii procurori, ajungem în ograda Baroului Gorj, care avea toate argumentele legale să ia o măsură drastică împotriva lui Donoiu. Dar, şi aici, fireşte, aceeaşi hazna. În şedinţa din 01.10.2010 a Comisiei de Disciplină a Baroului Gorj, avocatul Donoiu primeşte doar un avertisment simbolic, reiterându-se minciuna procurorilor: “ulterior soluţionării irevocabile a dosarului de partaj, Pătraşcu Elena a formulat acţiune în constatare prin care s-a consfinţit vânzarea”. În realitate, aţi văzut, dosarul respectiv a fost introdus pe rolul Judecătoriei Tg Jiu în 2007, înainte de soluţionarea partajului.
Avocaţii Boban Manuela, Pârlău Nicolae şi Matei Tudoriţa, membri ai Comisiei de Disciplină a Baroului Gorj, conchid doar că “domnul avocat nu a procedat deontologic atunci când a înlesnit vânzarea unui bun litigios către mama sa” (!!!).
De la Bucureşti, însă, lucrurile s-au văzut cu totul şi cu totul altfel. Comisia Centrală de Disciplină, care funcţionează la nivelul Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi-a manifestat uimirea faţă de modul în care a fost judecat Donoiu de colegii din Gorj şi a dispus casarea sentinţei constând în avertisment şi “rejudecarea cauzei de către un alt complet de judecată, care să pronunţe o decizie legală şi temeinică.”
Prin urmare, luni, 28.11.2011, Comisia de Disciplină a Baroului Gorj îl va rejudeca pe Donoiu Marcel.
Dacă printre magistraţii şi avocaţii gorjeni ar exista un climat de integritate, de respect pentru lege şi justiţiabili, Donoiu n-ar fi reuşit niciodată „performanţele” descrise mai sus.
Vom reveni cu amănunte.