Călinoiu: „Normal că aş vrea să câştige IDP-ul”

Consiliul Judeţean Gorj încearcă de doi ani de zile să dea, ilegal, 52 de milioane de euro societăţii din subordine, Întreprinderea de Drumuri şi Poduri. Dacă se aştepta cineva ca autorităţile judeţene să nege cu vehemenţă că favorizează societatea, că, în fapt, încalcă flagrant legea, atunci este un naiv. Oamenii noştri de la conducerea judeţului nu numai că joacă în picioare orice principiu moral şi legal al concurenţei, dar mai şi recunosc, cu seninătate, infracţiunile pe care le comit. Aşadar, avem aşa: una bucată licitaţie de 52 de milioane de euro, contestată de două ori, anulată o dată, suspendată a doua oară, o firmă pentru care s-a constituit SPECIAL un caiet de sarcini şi un preşedinte de Consiliu Judeţean, Ion Călinoiu, care spune clar că vrea să câştige firma respectivă. Vreţi mai mult? Mai avem: firma care va câştiga licitaţia trebuie să dea Consiliului Judeţean un fel de şpagă – 2 maşini, nu există sursă de finanţare pentru acest contract (un fost director de complex energetic dă cu subsemnatul pe la DNA din cauză că a făcut la fel) şi, cel mai important, Ion Călinoiu joacă un fel de poker cu cele 52 de milioane de euro pentru IDP Gorj. Cum, veţi vedea în cele ce urmează.
Să începem, însă, cu începutul… Am scris săptămâna trecută de contestaţiile de la prima licitaţie, care au dus, în final, la anularea ei şi cei de la Consiliul Judeţean au venit cu nişte precizări. În fapt, este fix acelaşi lucru pe care îl spuneam şi noi, cum că a fost favorizat IDP-ul. Ba mai mult, firma condusă de Marius Bănică pusese, în primă fază, mâna pe cele 43 de milioane de euro puse la bătaie atunci. Pe scurt, TEHNOLOGICA RADION a contestat licitaţia după ce a pierdut-o, venind cu un preţ mai mare decât IDP-ul, dar era deja descalificată pentru că „nu întrunea cerinţele minime” cerute în caietul de sarcini. Nu mai dau detalii. Le puteţi citi în facsimil.

Dar să revenim la oile noastre. Sau, mai bine spus, la drumurile noastre şi la cât de ilegal urmează să primească banii pentru repararea lor societatea aflată în subordinea Consiliului Judeţean Gorj. Surpriza este, însă, alta: Ion Călinoiu a confirmat că, deşi comite o ilegalitate, favorizează o societate comercială să câştige licitaţia de 52 de milioane de euro, pentru întreţinerea drumurilor pe perioada de iarnă-vară din 2011 până în 2015. Mai mult decât atât, confirmă că s-a făcut caietul de sarcini „după chipul şi asemănarea” firmei care trebuie să câştige: Întreprinderea de Drumuri şi Poduri Gorj.

Autodenunţ, partea I: „Eu vreau să dau IDP-ului, dar e doar o dorinţă a mea”

Ion Călinoiu a afirmat că vrea să dea lucrarea Întreprinderii de Drumuri şi Poduri pentru că, din punctul lui de vedere, este normal să câştige o societate care are sediul şi punctele de lucru în Gorj. „Plătesc bani la buget la noi. Eu vreau să câştige o firmă din Gorj, acum, că IDP-ul este a noastră, care-i problema? Mă interesează să câştige. Eu vreau să dau IDP-ului, dar e o dorinţă a mea, nu e neapărat nevoie să se şi materializeze. De la a vrea şi până la a face e mult”, a afirmat Călinoiu.

Autodenunţ, partea II: „IDP-ul are certificatele RSVTI şi IGCTI. Le-am plătit, nu-i normal să le folosesc?”

De la „a vrea” la „a face” este, de obicei, cale lungă. În cazul Consiliului Judeţean, însă, nu a fost aşa, drept pentru care, de la o dorinţă a lui Călinoiu şi până la un caiet de sarcini cu dedicaţie pentru IDP nu a fost decât un pas mic. Spuneam, deunăzi, că în caietul de sarcini au fost introduse nişte cerinţe care favorizează clar IDP Gorj, cum ar fi „certificat IGCTI” sau „operator RSVTI”. Nu au explicat nici ce dracu sunt astea şi nici de ce le-au cerut. Nici măcar Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor nu a ştiut ce sunt, motiv pentru care, de două ori, în 2009 şi acum, în 2011, a cerut scoaterea lor din caietul de sarcini. Dacă aveaţi vreo umbră de îndoială că n-au fost introduse în documentaţie pentru a favoriza IDP-ul, o să fie spulberată chiar de Călinoiu. Nu ştiu dacă e sinceritate sau ignoranţă dar, să spui, nonşalant, că acele certificate sunt „nişte atestate date de diferite institute” şi că „IDP-ul are certificatele RSVTI şi IGCTI. Le-am plătit, nu-i normal să le folosesc?”  pare cel puţin ciudat. Practic, este un autodenunţ cât se poate de clar şi un aspect evident că au fost introduse în caietul de sarcini pentru a favoriza IDP-ul. Este adevărat, Călinoiu se scuză: „Păi, le au şi alţii, nu?!”

Autodenunţ, partea III: „Să conteste şi să anuleze licitaţia, că mie îmi convine! Prelungesc contractul cu IDP…”

Partea cea mai interesantă este că Ion Călinoiu joacă un fel de poker cu cele 52 de milioane de euro.  Practic, joacă la două capete, ieşind în câştig indiferent de situaţie. Dacă CNSC trece cu vederea ilegalitatea acestei licitaţii şi îi lasă să continue procedurile, banii vor ajunge la IDP Gorj. Dacă anulează din nou licitaţia, Călinoiu afirmă, nonşalant că „prelungeşte contractul cu IDP Gorj”, cum, de altfel, a făcut şi acum doi ani. „Să conteste şi să anuleze licitaţia, că mie îmi convine! Prelungesc contractul cu IDP. Aşa am făcut şi în 2009, aşa o să facem şi acum, dacă ei consideră că trebuie anulată din nou licitaţia”, a afirmat Ion Călinoiu. Aşadar, până la urmă, banii tot acolo ajung.

Două autoturisme şpagă

Vă spuneam în ediţia trecută că pentru acest contract s-au cerut două maşini şpagă. Este adevărat, afirmaţia e un pic forţată, pentru că este un fel de „şpagă legală”. Mai exact, una din cerinţele caietului de sarcini spunea că firma trebuie să pună la dispoziţia Consiliului Judeţean două autoturisme, însă nu a specificat decât că sunt „pentru inspectarea lucrărilor”, fără a detalia unde şi cum vor fi folosite. Cerinţa este absurdă şi inutilă, având în vedere că acum inspecţia lucrărilor se face cu maşinile Consiliului, însă lui Călinoiu, din nou, i se pare normal să le ceară: „Avem şapte maşini. Nu sunt suficiente. Mie mi se pare normal să ne dea maşinile, ca să putem să inspectăm lucrările. Nu aşa se face?”

Contract fără sursă de finanţare

Un aspect demn de DNA este faptul că instituţia nu are, în prezent, cele 52 de milioane de euro pentru a acoperi costurile necesare acestui contract. Probabil multă lume îşi aminteşte de celebrul „şmen dens” de la Rovinari. Laurenţiu Ciurel, fostul director al complexului dă cu subsemnatul pe la DNA pentru că a încheiat un contract fără sursă de finanţare. Scuza celor de la Consiliu e simplă: lucrările nu costă 52 de milioane de euro (!), ci mult mai puţin. De la Călinoiu zicere: „Noi am estimat cam cât ar costa lucrările astea în limitele maxime. Probabil o să coste mai puţin”.

În loc de concluzie

Dacă în Gorj ar funcţiona instituţiile statului de drept, Călinoiu nu s-ar mai autodenunţa cu atâta tupeu. Sau ar fi audiat de procurori imediat, după primul autodenunţ. Procurori…, instituţii… Care procurori? Care instituţii?