PRIMARELE FAŢĂ CU RE-ACŢIUNEA – Aici, în paginile publicaţiei GORJNEWS, am punctat astă-toamnă cum, nişte nu ştiu cine, chiar în deal, la Coloană, proţăpiră câteva toteme mincinoase având textul “Parcul Coloana Infinitului”. Şi tot sughiţai de-atunci fără contenire. Oare de ce? Până când, stânjenit de situaţie, primarele urbei schimbă totemele rele cu altele, corecte – trecătorul fiind informat chiar după vrerea genialului Constantin Brâncuşi: “Parcul Coloanei fără Sfârşit”. Punct.  Dovadă – fotografiile trase de noi alaltăieri. Iată de ce scuipai cât de creştineşte în sân şi mă bucurai.  Cum reuşeşte, de fiecare dată, dom’ primar, să le îndrepte pe toate!

ÎN „PAGINI DE JURNAL (42)”  – Avându-l ca autor pe scriitorul Gheorghe Grigurcu, din revista RAMURI, nr.12/2013, citim un foarte frumos text al Maestrului: “Trec zilnic prin Parcul Amarului Tîrg, unde am prilejul de-a zări un gen de rezervaţie a pensionarilor. Un loc amenajat cu scaune şi cu mese, la care aceştia, întruniţi de obicei în număr mare, joacă şah (pentru zilele cu intemperii, se află alături o încăpere dispunînd de aceeaşi înzestrare). Prinşi de sportul lor „mintal”, concentraţi, bătrînii par a-şi accepta încadrarea în vîrstă, simţindu-se ca o trupă legitimă, cu uniforma şi cu gradele corespunzătoare oferite de înfăţişarea lor. E o victorie sau o înfrîngere? O trufie sau o umilinţă? În orice caz, mai mult decît în anii lor tineri, pensionarii par a se suda într-o „armată”, cu regulament natural, în care disciplina predomină asupra diferenţierilor mai apăsat individuale. Gradele sînt aparent treptele de vîrstă. M-am ferit să intru în această formaţie nu doar pentru că nu-mi e la îndemînă în orice moment a-mi recunoaşte îmbătrînirea (cea atît de reală calendaristic, dar confruntîndu-se cu o aşezare a straturilor sufleteşti care se îndărătnicesc să nu se surpe), ci şi pentru că am oroare de orice structură paramilitară. Din norocire, am fost scutit de armată. Dar ce fel de armată, la urma urmei, e cea a bătrînilor din Parc? Una cu un apel biologic, de la care nu s-ar accepta eschiva. Şi copiii formează o asemenea armată, urmînd ca, din adolescenţă şi mai cu seamă la maturitate să se separe după criterii felurite, să se izoleze ori să se regrupeze tactic, străduindu-se totuşi a înfrunta viaţa „pe cont propriu”, altfel zis concurenţial. Ieşind la pensie, această concurenţă se diminuează considerabil. Rămîne însă o dispoziţie care-şi află locul adecvat într-o organizaţie similicazonă. Nemaiavînd elanul (în primul rînd, condiţiile) unei avansări, bătrînii se mulţumesc cu o defensivă în grup. Fiecare din ei îşi oferă prin delegaţie formaţiei în cauză vitalitatea încă dornică de afirmare, în mai mare sau în mai mică măsură exersată, după circumstanţe. La mijloc se află, inevitabil, un compromis, o cedare. Forţele diminuate ale fiecăruia în parte se regrupează pe un front al comunităţii. Şi pentru a disimula replierea, simpaticii jucători de şah (o operaţie militară în miniatură) arborează o mină mai mereu bine dispusă, se delectează cu anecdote şi vorbe de duh, rîd pe întrecute. E neîndoios o manevră de apărare. Animalele sălbatice bolnave îşi ascund cu străşnicie suferinţa printr-o comportare pe cît cu putinţă normală spre a nu cădea în gheara prădătorilor. Jucătorii de şah, dragii de ei, se apără de moarte printr-o perdea de haz.”
CELE MAI FRUMOASE POEME – „Ne cronometrarăm respiraţiile/ inspiraţiile mai ales/ aşteptând nesfârşirea/ să ne invite la valsul solemn/ O îmbrăţişare simultană în sine/ O chemare şi un răspuns/ Eu/ Şi lumina” – Simultan, de Viorel Surdoiu, în volumul „Aripi de pământ”, Editura PIM, Iaşi, 2013.
SĂRBĂTOAREA EMINESCU – Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj organizează, miercuri, 15 ianuarie 2014, orele 17, la sediu, manifestarea intitulată “ZIUA CULTURII NAŢIONALE – SĂRBĂTOAREA EMINESCU”. În program: conferinţă publică: ,,Contemporani cu Eminescu”; Lansarea revistelor ,,Portal Măiastra” şi ,,Serile la Brădiceni”; lansări de carte: Zenovie Cârlugea – “Eminescu – Mitograme ale daco-romanităţii”, apărută la Editura “TipoMoldova”, Iaşi, 2013 ; Gheorghe Mecu – “Uvertura destinului şi Popas de suflet”, Editura “Artemis”, Bucureşti, 2013; Constantin Dârvăreanu – “Anotimpul amintirilor”, Editura “Cetate”, Deva, 2013; recital muzical susţinut de elevi ai Liceului de arte Târgu-Jiu; recital de romanţe susţinut de un  grup artistic al Ansamblului ,,Doina Gorjului”; recital din poezia eminesciană susţinut de actori ai Teatrului ,,Elvira Godeanu”; recitaluri ale poeţilor târgujieni; vernisajul expoziţiei de artă Armand Landt-Decebal Crăciun. Moderator: Ion Cepoi; dirtectori de program: Viorel Surdoiu şi Teodor Dădălău; parteneri: Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu”, Ansamblul Artistic Profesionist ,,Doina Gorjului”,   Liceul de arte ,,Constantin Brăiloiu”, Reprezentanţa Gorj a Uniunii Scriitorilor din România, Cenaclul literar ,,Columna”.
SEMNAL – A apărut revista „PORTAL-MĂIASTRA” – Anul IX, Nr. 4 (37)/2013, trimestrial de cultură editat de Centrul Judeţean pentru Promovarea şi Conservarea Culturii Tradiţionale Gorj şi Societatea de Ştiinţe Filologice din România – Filiala Gorj cu sprijinul Consiliului Judeţean Gorj, avându-l ca director de proiect pe profesorul şi scriitorul ZENOVIE CÂRLUGEA. Din sumar: “Homo poeticus eminescianus” – autor George Popa, “Brâncuşi şi luna decembrie” – Sorana Georgescu-Gorjan, “EMINESCU – mitograme ale daco-românităţii” – într-o nouă ediţie – Zenovie Cârlugea, “Centenar Maria Tănase, Pasărea măiastră” – Tudor Nedelcea, “Despre fiind-ul românesc: Cumpăna destinului” – Iulian Chivu, “Michelangelo Buonarroti” – Ovidiu Drîmba şi multe altele.

VERNISAJ – Joi, 9 ianuarie 2014, la Galeriile de Artă ale municipiului Târgu-Jiu, sub egida Filialei Gorj a Uniunii Artiştilor Plastici din România, s-a vernisat o expoziţie de desen ce a reunit lucrări ale artiştilor plastici gorjeni. La manifestare au participat numeroşi oameni de cultură din Gorj, venerabili şi cetăţeni. Au lipsit onorabilii conducători ai judeţului, oamenii politici de tot neamul…