MAESTRUL FLORIN HUTIUM – La Galeriile de artă ale municipiului Târgu-Jiu s-a vernisat, de curând, expoziţia pictorului Florin Hutium, cu 17 lucrări puse sub semnul… plutirii. Fiind prea furios cu sine însuşi, gorjeanul chiar adastă mirajul chitului sub cerul înstelat al toamnei. Şi, lungind observarea ca pentru un ucenic al lui Iona, observ că Florin Hutium găseşte repede un drum necesar ce duce la marea cea mare, albastră şi cu valuri plescăind în stânci. Iată ce scrie pictorul în pliantul-program: “Peştele Umbra lui Dumnezeu. Tabloul, fragment al reprezentării desfăşurate în bidimensional, aduce naraţiunea în faţa privitorului ca pe o fereastră a timpului şi spaţiului, din momentul creaţiei. Povestea trăieşte în opera pictată alături de emoţiile creatorului, lumea pictată alături este în expansiune continuă, porneşte dintr-un centru care nu este cel geometric, este un centru dinamic al bidimensionalului. Pictura, artă a suprafeţelor plane foloseşte cele două dimensiuni pentru a reprezenta spaţiul, obiectul reprezentărilor îl constituie amestecul elementelor compoziţionale cu spaţiul redat. Relaţiile din interiorul tabloului pictat sunt legate de atmosferă şi spiritualitate, forma obiectelor reprezentate având o dependenţă de detalii şi finisaj. Am extras dintre fiinţele oferite de natură una reprezentabilă estetic, Peştele. Cu o structură încărcată de poezie şi o simetrie muzicală mă ajută să compun metaobiectul cu caracter sacru, Peştele. Materialele folosite pentru recombinarea aspectelor sensibile ale cotidianului sunt spiritul şi poezia, obţinem astfel o lucrare plastică originală, o lume paralelă recunoscută doar de cei ce pot păşi pe nouri. Peştele, acest miracol al plutirii, se întâmplă într-o misterioasă tăcere cu tainice vibraţii emoţionale. Amestecul fantastic al ihtiomorfului cu antropomorful într-un singur trup-spirit aduce aproape de cititorii de simboluri, mesajul pozitiv al mitologiei peştilor aerieni. Ajutat de sinteze plastice spectaculoase am reuşit să remodelez arhetipuri locale şi universale într-o singură lucrare a spaţiului metafizic. Peştele, idol al vieţii şi fecundităţii acvatice reprezintă puritatea primelor ape, este semn simbol şi arhetip al rădăcinilor vieţii în apă, pe pământ şi în aer. Nu pot vedea sau auzi bucuria sau dezamăgirea produsă de lucrările plastice prezentate, dar pot să te invit să asculţi cu ochii tăi plutirea”. Am redat aici integral textul produs de Florin Hutium, ca pe un semn al faptului că pictorul chiar şi-a propus nu un mănunchi de ierburi colorate, ci însăşi pajiştea cea minunată cu străjuiri de colnice ruginii.
ARIPI DE PĂMÂNT – La Editura PIM din Iaşi, gorjeanului Viorel Surdoiu i-a apărut o carte de poeme ale mirării, intitulată “Aripi de pământ”. În acest prim text, de semnal, remarc faptul că puse pe umeri, versurile tocmai invită la un zbor către sinele vegetal: “Toţii copacii/ de pe toţi munţii şi de pe toate dealurile/ au rădăcinile înfipte în mine/ Firele de iarbă/ eu le hrănesc/ Păsările durerii îşi fac în mine cuib/ şi-mi cresc aripi frânte/ visând/ zborul ce nu-l vor zbura niciodată/ Întreb/ cât mai este până la marginea lumii din mine/ M-ai trecut dincolo/ îmi spune inima/ îmi spune sufletul meu/ de departe/ Şi ce-or să facă munţii şi dealurile/ fără îmbrăţişarea mea/ Vor fi ultimele ploi/ şi marea le va face uitate/ pe toate/ în tine” – La marginea lumii din mine. Tot aşa: “Plantele se trezesc/ singure/ în întuneric/ nesigure/ derutate/ ca nişte bufniţe căutându-şi prada/ prin vise/ când cocoşul tresare-n coşmar de lumină/ când picură zăpada-n zăpadă/ şi vistiernicul orelor adoarme între secunde” – Volatus 3. Viorel Surdoiu, de fapt, decorează îndelung şi, totodată, se împotriveşte dibace sub un arc de curcubeu. Iar întreaga sa înfăţişare din “Aripi…” poate fi a unui înger într-un stol de vrăbii chiar pe linia amurgului. Voi reveni cu o cronică.
CRINUL SATELOR– A apărut nr.25 al publicaţiei “Crinul satelor”, periodic al Societăţii Cultural-Ştiinţifice “Jaleşul” Stolojani-Gorj, editat cu sprijinul Editurii Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj. Din sumar: Satul românesc – sat turistic, de Claudia Voiculescu, Cântarea Gorjului, poeme de Ion Filipoiu Sr., Constantin Brâncuşi deschide o poartă gorjeană pentru turismul European (imagini spiritual), de Petru Demetru Popescu, Arta bisericească şi post-brâncuşiană, de Ion Popescu Brădiceni şi multe altele. Ca să avem parte de o lectură agreabilă, bogată în informaţii, fotografii artistice şi, de asemenea, să remarcăm ţinuta grafică de excepţie.
ALEGERI LA UNIUNEA SCRIITORILOR – Miercuri, 18 septembrie 2013, la Craiova s-a desfăşurat ședința de alegeri organizată de Filiala “Oltenia” a U.S.R. Au participat, din partea U.S.R., cei doi candidaţi pentru funcţia de preşedinte, respectiv criticul literar Nicolae Manolescu și poetul Dan Mircea Cipariu, Gabriel Chifu, Nicolae Prelipceanu, numeroși scriitori olteni, din Vâlcea, Olt, Mehedinți și Gorj. De la Târgu-Jiu au participat scriitorii Gelu Birău, Zenovie Cârlugea, Adrian Frățilă, Spiridon Popescu, Lazăr Popescu, Alex Gregora, Ion Cepoi. Ca președinte al Filialei “Oltenia” a U.S.R. a fost ales scriitorul Gabriel Coșoveanu. Pentru funcția de președinte al U.S.R., urna a fost sigilată, urmând a se deschide în cadrul ședinței de validare de la București, din octombrie, după ce vor avea loc alegeri în filialele din întreaga țară.
