*DOR DE ION PECIE – Profesorul şi criticul de excepţie s-a dus mult prea devreme de pe această lume. Ne-am întâlnit înainte de Revoluţie pe peronul gării din Târgu-Jiu şi am aşteptat împreună un tren către Târgu-Cărbuneşti, în care s-a urcat doar domn’ profesor ca să meargă la Liceul său. Mai târziu am devenit într-un fel vecini şi poate prieteni, lucru nemărturisit de vreunul. Ca să ne-aducem aminte împreună şi de… tăietura frazei lui Ion Pecie reiau aici, fără alte comentarii, un scurt fragment de eseu şugubăţ publicat în „JPG”-ul anilor ’90, intitulat „Un popă fugit în lume”. Cu menţiunea că pentru înţelegerea deplină a situaţiei descrise este necesară măcar o lectură a “Poveştii poveştilor” a lui Ion Creangă: “(…) Încheierea poveştii este următoarea: o cucoană înstărită şi fericită (!!) este rugată de un popă stabilit pe moşia dumneaei să vină în sat pentru ai boteza copilul. La terminarea ceremoniei, naşa şi finii cinstesc evenimentul după datină. Prea deprinsă însă cu „odorul nepreţuit” achiziţionat de la un ţăran şugubeţ contra sumei de cinci sute lei, cucoana se grăbeşte să revină acasă, dar finii se împotrivesc cu hotărâre. Rămâne ca popa să alerge la casa naşei pentru a aduce mult jinduitul odor păstrat într-o cutie de argint poleită cu aur: „-Cumătre părinte, zise ea, de la o vreme: dacă nu mă lăsaţi să mă duc, ţine cheia asta, şi fă bine sfinţia-ta de te du acasă la mine, deschide lădoiul de lângă patul unde dorm eu, scoate de acolo o cutie de argint şi mi-o adă’ncoace, că-mi trebuie ceva dintrânsa: chiţibuşuri de-a noastre, ştii, cum îi treaba femeilor… Popa chitind că-s nişte daruri pentru preuteasă, pe dată şi porneşte călare. Şi ajungând la cucoană acasă, umblă în lădoiu, ia cutia şi porneşte grabnic cu dânsa înapoi spre casă”. La întoarcere comisionarul poposeşte în marginea unei păduri… Atenţia ne este alertată de semne cunoscute: cineva străbate pădurea. Aşteptarea nu ne este frustrată, scenariul clasic îşi derulează aproape invariabil secvenţele. Iată continuarea pasajului: „Era pe la amează în mijlocul verii, şi da inima din popă de căldură. Când pe la mijlocul drumului, trecând prin marginea unei păduri, stă la umbra unui copac pletos să se răcorească oleacă. Şi cum stă de se răcorea, îi dă dracul în gând să umble în cutie şi să vadă ce-i acolo? (s.n.) Şi când se uită înăuntru, ce să vadă? Vede coşcogemite mascara, învăluită în bumbac stropit cu aromate…”
*DRUMUL LUI BRÂNCUŞI – În numărul din octombrie al revistei „Confesiuni”, scriitorul Ion Cepoi propune spre dezbatere publică Proiectul „Drumul lui Brâncuşi”: „(…) un fel de Cale a Regilor sau de Via Sacra, un drum care să facă legătura emoţională şi artistică între locul naşterii lui Brâncuşi şi locul amplasării celui mai cunoscut complex sculptural din lume – Ansamblul Calea Eroilor de la Târgu-Jiu.” Ceea ce ar presupune fonduri şi logistică importante, cum mai precizează Ion Cepoi, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, unde eu vin cu propunerea atragerii şi implicării bine de tot în marele proiect a Institutului Cultural Român ce îşi înfiinţează în curând o filială la Craiova. De acolo – oraş mare, cu aeroport! – aş propune ca turiştii străini să vină către Gorjul nostru pe „Drumul viorii” (una dintre primele opere artistice realizate de sculptor), care să aibă ruta pe la Floreştii de-o vacanţă ai lui Eminescu şi prin Târgu-Cărbuneşti, unde-s rădăcinile lui Tudor Arghezi şi locul naşterii europenistului George Uscătescu. La intrarea în amarul nostru târg, turistului să i se dea loc de popas la viitorul Centru Cultural al Lumii Gorjeneşti, ce l-aş vedea în locaţia fostelor unităţi militare de la Coloană, prin amenajări muzeistice de tot felul, săli pline de lucrări de pictură, sculptură, un muzeu al satului ca la Curtişoara, plus cazare şi odihnă, recreere şi masă bună ca pe la noi. De acolo, la pas – Ansamblul Calea Eroilor şi oraşul Târgu-Jiu! În continuare, azimut geografic clar pe „Drumul lui Brâncuşi”, până la Hobiţa – fiind realizate şi amplasate din loc în loc semnele artistice propuse de Ion Cepoi: 25 de sculpturi noi de mari dimensiuni, realizarea unor fântâni tradiţionale, porţi, stâlpi de casă, troiţe la 500 – 1000 de metri, plantarea în zonele libere de pe traseu din afara localităţilor de arbori ornamentali, reabilitarea drumului Hobiţa – Târgu-Jiu, restaurări de clădiri şi biserici şi altele la fel de punctuale. Dar, propun şi îmi permit, la fel de… visătoriu, să adaug aici prelungirea Drumului şi mai departe, către Mănăstirea Tismana, unde Constantin Brâncuşi ar fi mers să se roage înaintea plecării spre alte zări şi, de ce nu?, în continuare, către Drobeta Turnu Severin, pentru o întoarcere a turistului către casă, spre centrul Europei, pe calea apei, pe Dunăre…
*DOCUMENTELE RUŞINII! – Continuăm să prezentăm documentele ruşinii noastre, cum am hotărât în numărul trecut. Cu ele dorim, în primul rând, să păstrăm trează vigilenţa oficialilor ţinutului nostru faţă de lupul cel mare ce stă pe deal şi, mai ales, apare ca să spună prostii tocmai pe oglinda unei televiziuni a Bisericii Naţionale cu privire la faptele sale netoate vis-a-vis de Coloana fără sfârşit a lui Constantin Brâncuşi. În al doilea rând, publicăm respectivele documente ca să punem de-o parte vinovaţii: „PREFECTURA JUDEŢULUI GORJ, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TÂRGU-JIU, INSPECTORATUL PENTRU CULTURĂ AL JUDEŢULUI GORJ (fără număr şi dată), Domnului dr.RADU VARIA, 28 Rue. Labrouste, 75015, Paris, France). Stimate domnule Varia, mulţumindu-vă pentru scrisoarea Dv. de azi 19.11.1991, vă confirm ca anexă la scrisoarea noastră de ieri, 18.11.1991 (nr.15448-687) că: 1. Fundaţia Internaţională Constantin Brâncuşi îşi va exercita în mod direct toate activităţile propuse, şi că 2. Fundaţia Internaţională „Constantin Brâncuşi” este singura organizaţie mandatată să conducă întregul proiect privind ansamblul monumental din Târgu-Jiu. Cu cele mai sincere urări de succes. Prefect Toni Mihail Greblă/ Primar Caralicea Mărculescu Gheorghe. Consilier şef Ion Sanda.”
Mai precizez aici şi că, în ceea ce priveşte scrisoarea anterioară, conţinutul ei se aprobase într-o şedinţă extraordinară a Primăriei Târgu-Jiului la data redactării, conform procesului-verbal semnat de: primar Caralicea Mărculescu Gheorghe; viceprimari Nimară Ilie şi Nimară Liviu; secretar Peştişanu Gheorghe; membri: Feroiu Ion şi Andrei Valeriu, respectiv Sanda Ion, din partea Inspectoratului pentru Cultură Gorj. Adică, mulţi-mulţi, şi cu toţii în genunchi!
