*”CASTELUL” – În Editura Fundaţiei „Constantin Brâncuşi” a apărut „Castelul” scriitorului Aurel Antonie. Romanul este a patra carte a gorjeanului nostru, după „Mozaicul” – 1983, „Scrisoare către animalele mici” – 1986, „Cenuşa” – 2004. A fost scris probabil ca pentru o vindecare, între 15 octombrie 1977 şi 22 septembrie 2012, după cum aflăm din notaţia de final a autorului. „Castelul” reprezintă faţa unei alte oglinzi de cristal, a doua, după aceea a romanului anterior „Cenuşa” (scris între 1985 şi 2004 – 170 de pagini în 19 ani!), în care Aurel Antonie a intrat din nou prea-bine, ca să ne spună povestea întreagă a Excelenţei Sale. În urmă cu mulţi ani (1995), Nicolae Diaconu scria următoarele despre A.A.: „Zodia lui Aurel Antonie stă sub semnul lui Borges. A scris chiar şi o proză <<Cele nouă morţi ale lui Borges>>. Mai stă şi sub semnul lui Kafka. A rescris chiar şi romanul acestuia <<Castelul>>. Şi mai stă, desigur, şi sub alte semne. Dar zodia care se află sub aceste semne este exclusiv a lui Aurel Antonie şi este o zodie pe care se poate miza cu toată încrederea. Pentru că lui Aurel Antonie îi place să colinde munţii fotografiind (a scris chiar o proză despre un cercetător care tot fotografiind se trezeşte în cuibul unei păsări de pradă), pentru că lui Aurel Antonie îi place să colecţioneze date despre întâmplări neobişnuite şi pietre preţioase, pentru că, deocamdată, singurele pietre de acest fel din colecţia sa sunt câteva povestiri de factură fantastică şi trei romane, dintre care două au toate şansele să rămână nepublicate.” De curând, un cunoscut scriitor contemporan – Dumitru Augustin Doman – într-o cronică la “Cenuşa”, remarca faptul că Aurel Antonie scrie cam în ritmul lui Mateiu Caragiale. Acelaşi: “(…) Scriitor parcimonios cu apariţiile editoriale, dar şi discret, vieţuind în <<amarul târg>> al lui Gheorghe Grigurcu, Aurel Antonie este un prozator remarcabil, cu nimic mai prejos de un Petru Cimpoeşu, un Dan Perşa sau un Dan Stanca. Din păcate, din motive de haos în literatura română de azi ca şi în difuzarea cărţii la nivel naţional, nu are parte de aceeaşi receptare critică.” Cu siguranţă, şi ultima carte – „Castelul” – constituie, în acest sfârşit de an, un eveniment editorial de excepţie ce, în scurt timp, printr-o promovare profesionistă, s-ar putea impune, nu mă pot îndoi, ca best-seller.
*ÎN NOIEMBRIE! – Ruşinea cea mare a demontării de către Radu Varia, în mod nejustificat, către finalul anului 1996, în plină campanie electorală, a Coloanei fără sfârşit a lui Constantin Brâncuşi va continua să le bântuie unora somnul. Iată de ce, o completare a noastră, de acum şi cu siguranţă în numerele următoare, cu… documente-monstruoase ce se buşesc şi trosnesc de-a binelea în jarul şemineelor, chiar nu strică nimănui. Primul la rând, din dosar: „PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TÂRGU-JIU, Nr.15448, din 18.11.1991, INSPECTORATUL PENTRU CULTURĂ AL JUDEŢULUI GORJ, Nr. 687, din 19.11.1991, Domnului RADU VARIA, preşedintele Fundaţiei Internaţionale <<C. Brâncuşi>> (28 Rue. Labrouste, 75015, Paris – France). Stimate domnule Varia, urmărim cu multă atenţie preocuparea Dvs. şi studiile ce le întreprindeţi în vederea restaurării Ansamblului Monumental <<C.Brâncuşi>> de la Târgu-Jiu, care se impune din ce în ce mai mult ca o prioritate artistică naţională şi internaţională. Opera Dv. privitoare la marele sculptor, precum şi prestigiul întregii Dv. activităţi, vă recomandă cu autoritate pentru a prelua integral restaurarea şi conservarea pe viitor a acestui ansamblu, ca şi a întregului complex muzeal, în acord cu legile ţării noastre. Acest ansamblu nu aparţine statului sau guvernului, ci este un bun cultural naţional, în prezent administrat de Primăria municipiului Târgu-Jiu. De asemenea, aflând de crearea Fundaţiei Internaţionale <<Constantin Brâncuşi>>, de scopul pe care aceasta şi l-a propus, precum şi de faptul că Dv. sunteţi fondatorul şi preşedintele acestei instituţii, vă rugăm a prelua întreaga acţiune privind restaurarea şi conservarea anasamblului, sperând să puteţi realiza pe deplin programul educaţional pe care şi-l propune Fundaţia în legătură cu Ansamblul <<C. Brâncuşi>> de la Târgu-Jiu. Autorităţile de drept, Primăria municipiului Târgu-Jiu şi Inspectoratul pentru Cultură al Judeţului Gorj, vă vor acorda tot sprijinul în realizarea acestui proiect, urmând între altele să asigure securitatea ansamblului, curăţenia etc. Primar Prof. Gheorghe Caralicea Mărculescu, Consilier teritorial şef prof. Ion Sanda. PREFECTURA JUDEŢULUI GORJ/Direct interesată în punerea în valoare a operei marelui Brâncuşi, Prefectura judeţului Gorj va acorda sprijinul necesar realizării proiectului. Prefect Toni Mihail Greblă.”
*ÎNTR-UN ALT NOIEMBRIE – De-acum 75 de ani, la 21 noiembrie 1937, în şedinţa Consiliului Comunal Târgu-Jiu, s-a aprobat ca artera stradală nou creată după planurile lui Constantin Brâncuşi să poarte denumirea de Calea Eroilor. Însă…
*ACUM, ÎN NOIEMBRIE – La 19 noiembrie 2012, Consiliul urbei Târgu-Jiului, prin comisia de concurs desemnată, trebuie să decidă câştigătorul concursului de proiecte de management pentru Centrul Municipal de Cultură „Constantin Brâncuşi”. Iar comisia de concurs este alcătuită din 2 reprezentanţi ai autorităţii desemnaţi de Consiliul Local şi 3 specialişti în domeniu. Bineînţeles, unui anume concurent dintre cei doi, de-a doua zi i se va spune „domnu’ director” şi poate mulţi i se vor… căciuli ca la noi, cum altfel! Başca angajaţii: 3 – ce se ocupă cu conservarea, protejarea şi punerea în valoare a Ansamblului Monumental „Calea Eroilor”; 2 – de la compartimentul organizare evenimente culturale; 3 – compartimentul schimburi, turism şi servicii culturale; 5 – compartimentul financiar, contabilitate, juridic, resurse umane; 2 – compartimentul comunicare/marketing cultural, publicaţii; în total 16! – structură aprobată prin Hotărârea Consiliului Local nr.84 din 24.09.2012.
