*GORJFEST 2012 – Festivalul Internaţional al Artelor Vizuale s-a încheiat printr-o expoziţie organizată la parterul clădirii Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii în Gorj. În această formulă, manifestarea se află la a V-a ediţie, dorindu-se o investiţie culturală interesantă. “Plasticieni din România, Bulgaria, Cipru, Franţa, Israel, Italia, Moldova, Republica Sud Africană, Serbia, Spania, SUA şi Turcia (…) aduc astfel, fiecare în felul său, un omagiu lui Brâncuşi cel născut aici şi plecat în lume să dăruiască tuturor o fărâmă din eternitatea acestui ţinut.” – Ion Cepoi. Totodată, se poate remarca sprijinul acordat, la fiecare ediţie, de Marian Jean Marinescu, deputat în Parlamentul European, din al cărui mesaj reţinem: “…converit într-un brand, GorjFest nu ar trebui să rămână la menirea de bancă de date, ci să devină un exponent al judeţului gazdă şi, de ce nu, al identităţii culturale româneşti.” La vernisajul de final, criticul de artă Alice Dinculescu a vorbit despre întâmplarea gorjenilor ca despre un concept ambiţios. Şi domnia-sa a preluat din mers ideea oficialilor locali privitoare la deschiderea unui muzeu al lucrărilor realizate în festival la Hobiţa. Încă se găsesc unii – inclusiv autorul acestor rânduri – să se mai scarpine peste căciulă…
*POETUL SPIRIDON POPESCU LA 60 DE ANI! – Pe 4 septembrie a.c., poetul Spiridon Popescu a schimbat prefixul. Gorjenii n-au dat semnale în vreun fel, însă în dulcele târg al Ieşilor, revista „Convorbiri Literare” i-a publicat un interviu şi o pagină de versuri. De asemenea, Craiova banilor olteni a marcat evenimentul în revista „Ramuri”, cu o pagină (mare) de poeme. Mai târziu, dar nu niciodată, GORJNEWS îi urează să aibă parte de toate cele ce-s frumoase în lume. Şi redăm aici, cu bulină de 18 ani!, un frumos poem al paginii din „Convorbiri…”: „Sunt trist de parcă-aş fute numai babe/ Nu-mi stă o clipă zâmbetul pe buze/ Nu-i nici o scenă-n stare să m-amuze,/ Căci toate comediile-mi par slabe.// Sunt trist de parcă-aş fute numai babe.” – Tristeţe.

*“RITUALUL MORŢII ŞI ÎNMORMÂNTĂRII ÎN GORJ”– Al doilea volum cu acelaşi titlu al cărţii scriitorului Ion Popescu Brădiceni a apărut recent în Editura Centrului Judeţean pentru Promovarea şi Conservarea Valorilor Tradiţionale Gorj şi se ocupă de arhaicitate şi universalitate sub semnul recuperării şi interpretării. „Am optat pentru acest subiect din simplul motiv că tuturor ne e frică de moarte, mai precis de eternitatea ei” – motivează  autorul. Studiul poate fi citit şi ca un jurnal de tabără 2012 al cercetării etnografice organizate în ultimii şapte ani de instituţia de cultură menţionată. Echipa din teren i-a cuprins pe Luminiţa Tudorescu, Johana Drăghici, Vasile Ciora, Viorel Surdoiu, Stelian Florescu, Teodor Dădălău şi Eric Perjovschi. Iar cartea cuprinde multe nestemate ale culturii noastre populare. Amintesc mai întâi „Mioriţa” de la Brădiceni de care este bănuit Nicolae Al Lupului, iar  „invenţia, fantezistă, intertextualizarea discursului, imaginaţia în ultimă instanţă, capacitatea de replămădire a mai multor secvenţe într-un tot logic, coerent, unitar (nedecompozabil)” l-au silit pe autorul cărţii de faţă să intervină pentru o mai poetizantă alcătuire. În consideraţia noastră ajungem să afirmăm fără tăgadă că varianta la care s-a ajuns poate fi una de referinţă, deschizând-închizând poate un cerc al decriptării baladei. Însă cartea mai cuprinde şi alte rezultate ale activităţii ştiinţifice complexe desfăşurate în recenta lungă vară fierbinte. Toate interesante şi incitante, cum ne-a obişnuit autorul în deja seria cărţilor pe aceeaşi temă. Cititorul, desigur, va fi la fel de satisfăcut de bucuria lecturii…
*”UN ANTI-NARCIS – GHEORGHE GRIGURCU” – În revista “Acolada”, nr. 9,  septembrie 2012, ce apare la Satu Mare, poetul craiovean Nicolae Coande,  laureat în 2012 al Atelierului de poezie “Serile la Brădiceni”  scrie cu îndârjire, pasiune şi adevăr despre poezia lui Gheorghe Grigurcu. Iată:  “(…) este aidoma unui metronom care poate da ora exactă în literatura română.“ Şi: “Este poemul – şi poezia – unui Anti-Narcis pentru care iluzia nu mai este posibilă, tocmai pentru că posedă acea privire care îmbrăţişează totul.”
*”ILEGITIMITĂŢI ŞI NU NUMAI” – Însă, în aceeaşi revistă din nordul extrem al ţării, Gheorghe Grigurcu, unde concitadinul nostru este director, se dovedeşte a fi un excelent analist politic. De exemplu: “E mai mult decât limpede: preşedintele Traian Băsescu, oricât de „jucător” s-a dorit şi se doreşte, a fost demis din funcţie de o majoritate copleşitoare a populaţiei României care a participat la referendum, în proporţie de peste 87 la sută dintr-un număr de votanţi cu peste două milioane de suflete faţă de cei ce l-au ales. Aşadar nouă din zece alegători nu-l mai doresc. O situaţie ce ar fi trebuit să-i facă imposibilă revenirea la înalta demnitate din care a decăzut, în numele fie şi a unei minime moralii.(…) Cineva l-a comparat pe fostul matroz, bişniţar şi intim al „serviciilor” ceauşiste, cu un pirat având un picior de lemn şi un ochi acoperit cu plasture, care se întoarce fudul pe puntea corăbiei sale. Şi nu oricum, ci însoţit de un val de prigoniri faţă de indezirabili, asupra cărora a asmuţit organele unei justiţii (?) gata a ancheta, a acuza şi – de ce nu? – a osândi pe cei ce au îndrăznit a lua atitudine împotriva Băsescului, aşa cum nu s-a mai pomenit în răstimpul postdecembrist.” Cu privire la personajele politice aparţinând USL scrie: “Ponta ni se prezintă, în impulsurile d-sale de lup tânăr, în orice caz mai puţin credibil decât coechipierul d-sale, Crin Antonescu (încercările repetate ale celui dintâi cu scopul anulării acuzaţiei de plagiat nu sunt de natură a-i spori prestanţa). Crin Antonescu e din alt aluat.” Iată, este necesară aici întrebarea: de ce în judeţul Gorj nu se găseşte o publicaţie în care criticul Gheorghe Grigurcu să… “dea ora exactă” şi în ceea ce priveşte scrierea politică?
*”SIMBOLURILE MONUMENTALITĂŢII” – Revista “Clipa” – director Dinu Săraru – în numărul din septembrie a.c. publică articolul scriitorului  HYPERLINK „http://www.revistaclipa.com/author/nicolaedragos/” \o „Articole scrise de Nicolae Dragoş” Nicolae Dragoş, ce se deschide cu  “Cuvente den bătrâni” privind ecouri adunate despre copilăria lui Constantin Brâncuşi. ”(…) un anume Petre Ceaureanu povestea că, fiind copil şi păscând oile împreună cu viitorul sculptor, acesta îi făcea chipul în huma umedă, recoltată din amintitul râu; adăugând şi că, la acea fragedă vârstă, alcătuia cu lejeritate chipuri din humă.” Iar după parcurgerea unui drum lung de la acele încercări artistice, Constantin Brâncuşi, deja recunoscut ca făuritor de operă  genială, în vremea realizării Ansamblului Monumental de la Târgu-Jiu, declara mai-marilor zilei: „Voi nu pricepeţi şi râdeţi de ceea ce fac eu acum, dar vor înţelege alţii, mai târziu!” Pentru oficialităţile gorjene actuale, nesimţitoare cu îngrijirea lucrărilor brâncuşiene, acele vremuri mai au de aşteptat!