*”NOAPTEA DE LA VALOGNES” de Eric-Emmanuel Schmitt – Noua premieră de sâmbătă, 17 martie a.c., a Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu” este o pledoarie pentru dragoste cu dramele şi fericirile ei. O altă faţă a celebrului Don Juan pusă în scenă de actorii târgujieni, în regia lui Horaţiu Ioan Apan şi scenografia Vioarei Bara. Şi la această a patra prezenţă la Târgu-Jiu a regizorului ne grăbim să ne bucurăm şi, totodată, să ne aducem aminte de o elegantă afirmaţie a oaspetelui, în contextul unei întrebări privitoare la municipiul gorjean: „Eu cred că fiecare spaţiu îşi crează un anumit tip uman. Brâncuşi nu s-a născut întâmplător aici iar renaşterea Teatrului din Târgu-Jiu, nici ea nu este o întâmplare. Apetitul pentru poezie, pictură şi sculptură transpare de peste tot. Oraşul dumneavoastră devine un muzeu viu în aer liber, o cetate culturală.”
*ÎN ”MOZAICUL”, NUMARUL 2/2012 – Revistă de cultură fondată la Craiova, în 1838, de Constantin Lecca (serie noua. anul XIV), Magda Buce-Răduţ, în articolul – “Constantin Brâncuşi: la Craiova m-am născut a doua oară”, realizează un inventar al semnelor trecerii, de când viitorul sculptor avea vârsta de 13 ani, prin Craiova. Iată, o vioară, a fost primul obiect cioplit de Brâncuşi despre care s-a vorbit în Craiova, determinându-i pe patronii săi să îl înscrie, în anul 1894, la Şcoala de Arte şi Meserii, clasa de sculptură, unde a fost elev intern, cu bursă, până în anul 1898. Ce se (re)numără : cereri de înscriere, de bursă, consimţământul mamei – Maria – pentru ca fiul ei, Constantin Brâncuşi, să înveţe sculptura la Şcoala de Arte şi Meserii, documente şcolare, garanţii, procură ş.a., care se păstrează la Direcţia Judeţeană Dolj a Arhivelor Naţionale. Tot la Craiova se află şi un scaun colţar păstrat la Muzeul de Artă, parţial deteriorat, două rame din lemn de tei, dreptunghiulare, cu dimensiuni apropiate, care au fost recondiţionate prin completare parţială a elementelor distruse – aflate în colecţia Şcolii de Arte şi Meserii, actualul Colegiu Tehnic de Arte şi Meserii „Constantin Brâncuşi”, două obiecte de referinţă – caseta şi rama – păstrate o vreme la Craiova în colecţia familiei C. S. Nicolaescu Plopşor, până au fost înstrăinate, caseta aflându-se în prezent la Muzeul de Artă, uşile de intrare în catedrala „Sf. Dumitru”, lucrate din bronz în exterior şi din lemn în interior, sculptate împreună cu alţi elevi ai Şcolii de Arte şi Meserii, şi candelabrul central al catedralei „Sf. Dumitru” din bronz, realizat în aceeaşi perioadă de elevii şcolii. Despre această ultimă posibilitate, autoarea articolului menţionează că a fost exprimată la centenarul din 1971, preluată după acordarea numelui „Constantin Brâncuşi” fostei Şcoli de Arte şi Meserii şi organizarea Expoziţiei permanente –Brâncuşi în cadrul şcolii. În fine, pentru gorjeni această «acribie» poate fi și o lecție.
*”MUZEUL FĂRĂ PEREŢI” – cu Vasile Vasiescu  – editor, se află sub tipar şi cuprinde textele a treizeci plus unul oameni de cultură gorjeni.  Dăm cuvântul editorului: “O sarabandă a cuvintelor mari metamorfozează originalitatea bunelor noastre intenţii. Tocmim stângaci actualitatea celui pe care încă nu l-am desluşit. El e prizonierul căruia-i mistificăm fără emoţii istoria. Într-o rivalitate postumă ne împovărăm discursul şi cu păcatele altora. Felul în care-i atingem amintirea este un exemplu classic de ratare a puterii de înţelegere colectivă. Asamblăm evenimente reci, devalizate, fără prestigiu, într-o ambianţă ostilă înregistrată pe pagina albă din cartea comună a excelenţelor. Deocamdată ne mulţumim cu puţinul contaminat de extazul vorbelor, destrămând vechi teritorii acompaniate de prezenţe fără identitate. Oraşul nostrum – un “muzeu fără pereţi”. Paznici cu acte-n regulă, suntem arondaţi celui mai insolit Muzeu de Artă Contemporană în aer liber.”
*EXPOZIȚIE CONSTANTIN BLENDEA – Muzeul de Artă Târgu-Jiu și Fundația „Constantin Brâncuși” vernisează (curator, desigur, Vasile Vasiescu!), vineri, 16 martie a.c., la orele 18, o expoziție – ARIPI FRÂNTE – cu lucrări ale artistului aflate în colecțiile particulare ale Gorjului. Marele pictor Constantin Blendea – trecut în neființă, pe pământ și în ceruri poate fi nu departe de Constantin Brâncuși… La cele două evenimente vom reveni.