Rep.: Sunteţi traseist politic? Prin câte partide aţi trecut până acum?

Florin Pavel: Unul singur, PNL, în care m-am înscris în martie 1994.
Rep.: De ce aţi ales, atunci, PNL-ul?
F.P.: Mi s-a părut că acest partid mă reprezintă. Din 1997 am fost ales vicepreşedinte al organizaţiei judeţene de tineret şi în 1999 am fost ales prima dată în Biroul Permanent Judeţean, din care fac parte şi acum.
Rep.: Dintre toţi preşedinţii PNL pe care i-aţi prins, la nivel naţional, care aţi simţit că v-a reprezentat cel mai bine?
F.P.: Cred că Tăriceanu a fost cel mai reprezentativ, iar Valeriu Stoica trebuie apreciat pentru faptul că, atunci când PNL-ul era în Convenţia Democrată, a simţit pulsul, a făcut ieşirea din Convenţie şi, pe deasupra, a reuşit să facă şi unirea tuturor partidelor liberale, într-unul singur.
Rep.: Două vorbe despre Crin Antonescu…
F.P.: Crin Antonescu este un politician consacrat, cu mari perspective. Eu îl văd drept viitorul preşedinte al României, în 2014, ca şi candidat al USL-ului, politicianul cu cel mai bun discurs din România şi un liberal adevărat, un om care a instaurat, într-adevăr, în PNL, libertatea de exprimare, partidul devenind cu adevărat liberal.

De la 3 primari, cu Grivei, în 2004, la 15 primari, cu Morega, în 2008

Rep.: PNL Gorj, înainte şi după Morega… Era nevoie de schimbarea lui Morega?
F.P: Da, era nevoie. Nu putem să negăm lucrurile bune pe care le-a făcut Morega în filiala Gorj a PNL. Deci, să nu uităm că partidul a crescut. Am obţinut un număr record de primari – 15, în 2008. N-a avut niciodată PNL atâţia primari, în Gorj. În 2004 am obţinut trei primari, cu Grivei. Dar, s-a ajuns la un moment în care a trebuit să apară şi o schimbare.
Rep.: Cu ce a venit nou, cu ce a venit bun, cu ce a venit rău Dian Popescu, puncte slabe, puncte tari…
F.P.: După cum ştiţi, eu nu l-am susţinut pentru funcţia de preşedinte, eu am fost în cealaltă tabără, a lui Angheloiu, şi – i-am spus-o şi lui – nu l-am susţinut, cu toate că eram prieteni, pentru că asta a fost părerea mea: nu am crezut că poate face faţă acestei funcţii, de preşedinte al PNL, dar, pe măsură ce trece timpul, începe să mă convingă că am greşit. Se mişcă pe drumul cel bun.

„Bă, ăsta e primar nou, hai că îl păcălim!”

Rep.: Din 2004 sunteţi primar la Peştişani. Ce v-a surprins, odată ajuns în această funcţie?
F.P.: Fiind consilier din 1996 şi fiind destul de apropiat de primărie, în momentul în care am ajuns primar cam ştiam care este treaba primarului, ştiam câte greutăţi sunt. M-au surprins, în primul rând, oamenii. Ştiam că sunt probleme cu retrocedările, dar nu mă aşteptam ca oamenii să fie atât de parşivi, să încerce cu orice preţ să te inducă în eroare. Imediat după alegeri, în primele luni, au venit o mulţime pe capul meu, crezând că „bă, ăsta e primar nou, hai că îl păcălim, îl inducem în eroare!”
Rep.: Legat de echipa pe care aţi găsit-o, în primărie…
F.P.: Echipa o ştiam. Eu am încercat să-i fac să înţeleagă că altul este stilul de lucru şi eu zic că am reuşit să-i aduc pe calea cea bună şi am reuşit să formez o echipă. Am mai făcut şi angajări şi am adus numai oameni tineri şi performanţi în echipa mea, aşa că, acum, cred că am în jurul meu un grup de oameni competenţi.
Rep.: Ce obstacole aţi întâlnit în îndeplinirea obiectivelor dumneavoastră de primar?
F.P.: Obstacole sunt destule, da… Şi financiare, vrei să faci multe, dar dacă nu ai bani, degeaba. Primăria Peştişani a avut dintotdeauna un buget destul de mic. Nu are agenţi economici importanţi, care să aducă bani la bugetul local. Suntem dependenţi de banii veniţi de la centru. Cel mai important obstacol este, de fapt, mentalitatea cetăţenilor din comună. Asta e marea problemă. De exemplu, am făcut reţea nouă de alimentare cu apă. S-a încetăţenit o practică, în Peştişani: domne, apa e gratis. Cum să iei bani pe apă? Asta e una. A doua: nu contează cât consumi. Până anul trecut am avut probleme cu lipsa de apă, vara, în condiţiile în care comuna Peştişani are cea mai mare capacitate de înmagazinare de apă din judeţ, 2000 mc. Alt exemplu este cu deşeurile, cu gunoaiele. Am reuşit prin proiect PHARE să cumpărăm maşină nouă, să le dăm pubele la fiecare gospodărie, am impus şi o taxă… Pe lângă faptul că nu vor să plătească, să încheie contracte, noi, oricum, gunoiul l-am ridicat tuturor, trece maşina pe la poartă pe la ei, dar continuă să arunce resturile menajere pe te miri unde. Suntem apoi nevoiţi să facem tot felul de acţiuni de curăţare a anumitor zone poluate.
Rep.: Cum simţiţi tinerii din comună?
F.P.: Marea majoritate a tinerilor cred că sunt mai receptivi decât ceilalţi. Se poate discuta altfel cu ei. Prin adunările săteşti pe care le organizăm, tocmai asta încerc, să le explic oamenilor că trebuie să păstrăm o comună curată, un mediu curat, sănătos, să se gândească la copiii şi la nepoţii lor, care riscă să trăiască într-o comună invadată de gunoaie.
Rep.: Activităţi de timp liber pentru tinerii din comună…
F.P.: Avem o discotecă renumită în Peştişani, am inaugurat, recent, o a doua sală de sport, avem bază sportivă în aer liber…
Rep.: A venit vreun tânăr la dumneavoastră cu o propunere de deschidere a unei afaceri, în comună?
F.P.: Da, au fost cazuri, chiar i-am şi ajutat şi chiar am început o campanie de promovare a modalităţilor de accesare a fondurilor europene. Facem periodic instruiri, prezentări cu personal specializat.

Centru de informare turistică, cu cinci localităţi arondate

Rep.: Ce finanţări externe aţi accesat?
F.P.: Avem implementate două proiecte pe PHARE, unul pe PHARE 2005 cu achiziţionarea unei maşini de gunoi şi pubele la fiecare gospodărie, şi unul pe PHARE 2006, cu achiziţionarea unei maşini de pompieri nouă şi a echipamentelor auxiliare.
Tot pe fonduri europene avem în derulare două proiecte: realizarea unui centru local de informare turistică – o construcţie cu demisol, parter, etaj, cu dotări, vor fi trei angajaţi, doi cu specializare pe turism şi un informatician. Acest centru va avea dublu rol: de promovare a zonei şi de dispecerat în domeniul turismului. La acest centru am arondat Godineştiul, Tismana, Runcu, Leleştiul şi Peştişaniul. Ca şi dispecerat vor fi arondate toate pensiunile şi restaurantele din aceste localităţi. Vor face contracte cu centrul şi în fiecare zi, la ora 12, vor da diagrama cu tot ce au liber.
Rep.: Câte pensiuni aveţi acum în Peştişani?
F.P.: Avem patru pensiuni, de două şi trei margarete, destul de bine puse la punct.
Mai avem încă un proiect, intitulat „Administraţia în interesul cetăţeanului”, prin care vom implementa un sistem de management electronic al documentelor şi de arhivare electronică. În plus, sunt prinse şi zece module de cursuri pentru salariaţii primăriei, recunoscute pe plan european. De asemenea, tot prin acest proiect urmează să primim o serie de echipamente.
Mai avem pregătite studii de fezabilitate şi întreaga documentaţie pentru betonarea unui drum de tarla, aflat pe fostul terasament al căii ferate. Este un drum de centură care înţeapă de două ori drumul judeţean şi o dată drumul naţional. Dacă vom realiza acest lucru, vom reuşi să scoatem traficul greu de prin sate. De asemenea, vom depune un alt proiect pentru un parc fotovoltaic de producere a energiei electrice şi modernizarea iluminatului public in comună. Am reuşi să facem economii la buget, pentru că ne vom produce curentul necesar iluminatului public şi încălzirii clădirilor care ţin de primărie.

Rep.: Investiţii importante finalizate…
F.P.: Principala problemă a comunei a fost reţeaua de apă. În 2009 am finalizat reabilitarea şi extinderea reţelei la 61 de km de distribuţie. Acoperă toată comuna, mai puţin satul Seuca. S-a finalizat în 2010 a doua sală de sport, cu 150 de locuri în tribune. A fost asfaltat drumul Frânceşti – Brădiceni. Ar mai fi necesari vreo 3,5 miliarde lei vechi pentru executarea rigolelor. Am mai făcut asfaltări în Hobiţa şi Boroşteni. Asta e o prioritate a mea: măcar un km de asfalt în fiecare an, din bani proprii. Un drum asfaltat se întreţine mult mai uşor decât unul pietruit. Am reabilitat şcolile de la Brădiceni şi Frânceşti, cu izolaţii termice, centrale şi tot ce trebuie.

Lucrările la campusul şcolar, blocate

Rep.: Investiţii blocate…
F.P.: Principala este campusul şcolar de la Grupul Şcolar „Constantin Brâncuşi”. Licitaţia a fost câştigată la 123 de miliarde. Lucrarea a mers bine până la sfârşitul anului 2008. De la începutul anului 2009 nu au mai venit bani şi am rămas de atunci cu o datorie de 24 de miliarde şi ceva la constructor. Plătisem 43 de miliarde. Aproape nimic nu este terminat. Restul finanţării ar trebui să vină de la Ministerul Educaţiei. Anul trecut am primit doar 500 milioane, plătiţi în contul datoriei. Obiectivul trebuia terminat în doi ani de zile.
Rep.: Sunteţi mulţumit de prestaţia constructorului?
F.P.: Până în 2008 s-a lucrat bine. Problema e că firma, TECH SAFETY, a intrat în insolvenţă şi apoi în faliment. Trebuie să primim fondurile necesare şi să găsim calea legală de cesionare a contractului.

Dian Popescu face stadion la Frânceşti

Rep.: Pe scurt, despre situaţia stadionului ce urmează a fi construit…
F.P.: Firma lui Dian Popescu, în decembrie 2008, a câştigat licitaţia pentru construirea unui stadion, în islazul de la Frânceşti, contract în valoare de 5 miliarde lei vechi. S-au alocat în decembrie 2009 1,5 miliarde, bani care trebuiau cheltuiţi imediat sau returnaţi. Atunci, firma MASERATI a fost solicitată să aprovizioneze cu materiale. S-a făcut un contract de custodie, între primărie şi MASERATI, pentru acele materiale, în care se specifică faptul că vor fi puse în operă la stadion. Materialele sunt asigurate la o firmă de asigurări, în favoarea Primăriei Peştişani. Acum sunt în custodia MASERATI. Lucrările vor demara imediat după ce vom finaliza Planul de Urbanism General al comunei, care sper să fie aprobat în şedinţa din aprilie a Consiliului Local.
Rep.: Ce nu aţi reuşit, din ce v-aţi propus, ca primar?
F.P.: Am cam atins tot, din programul meu electoral, mai puţin canalizarea, şi terminarea Casei de Cultură, începută în 1995. În 2004 am reuşit să-i punem acoperişul. La evaluarea din 2006 mai erau necesari 23 de miliarde.
Rep.: Care e povestea Coloanei apărute la intrarea în comună. Sunteţi de acord cu acest demers?
F.P.: Iniţial, şi eu mi-am dat acordul de principiu, dar Consiliul Local s-a opus. Ea a fost pusă fără avizul Consiliului Local, care a respins proiectul de hotărâre iniţiat de viceprimar. El a pus-o la supărare.
Rep.: Aveţi un obiectiv personal legat de promovarea comunei natale a lui Brâncuşi, pentru perioada următoare?
F.P.: Avem fosta şcoală generală din Peştişani, pe care încercăm să o transferăm într-un muzeu Brâncuşi. Căutăm sprijin, inclusiv investitori privaţi. Acum ne-a promis preşedintele Călinoiu că se va implica, vom vedea…

Viceprimar nou, de la PSD

Rep.: Ce soartă va avea viceprimarul, în contextul noii alianţe, USL-ul…
F.P.: Protocolul, pe Gorj, va fi semnat pe 11 martie. Conform acestui protocol, viceprimarul, la Peştişani, va fi desemnat de PSD.
Rep.: Ce câştigă PNL-ul, partidul dumneavoastră, de pe urma acestui protocol?
F.P.: În primul rând, îşi conservă cei 14 primari pe care-i are în prezent, şi în alte câteva localităţi îşi va pune candidaţi susţinuţi şi de PSD.

Rep.: În plan personal, sunteţi un om împlinit?
F.P.: Da. Soţia este medic de familie în Peştişani. Avem un băieţel de 10 ani, în clasa a treia. Soţia a reuşit să acceseze fonduri europene pentru construirea unui centru medical rural în Peştişani, un lucru bun pentru comună.