Fost prefect şi actual inspector guvernamental, Victor Banţa a înaintat redacţiei noastre un material, reprodus mai jos, în care demonstrează că 37.000 de pensionari gorjeni sunt în momentul de faţă prejudiciaţi şi discriminaţi de statul român. Totodată, Banţa a realizat şi un model de cerere, publicat în finalul articolului, ce poate fi înaintat Casei Judeţene de Pensii şi Asigurări Sociale Gorj, de către pensionarii nedreptăţiţi, pentru restabilirea legalităţii.

<<În judeţul Gorj sunt aproximativ 90.000 pensionari. Dintre aceştia, 37.000 au pensii ce depăşesc suma de 740 lei. Din cei 90.000 de vârstnici, 37.000 sunt nedreptăţiţi deoarece plătesc în mod injust şi inechitabil contribuţia socială pentru asigurări de sănătate. În opinia mea, pensionarii nu ar trebui să contribuie la fondul de sănătate, dar dacă tot contribuie, procentul de 5,5% nu trebuie să fie aplicat decât asupra diferenţelor dintre pensia brută şi limita de 740 lei, prevăzută de lege, şi nu la toata pensia! Toţi cei  37.000 pensionari, cu pensii de peste 740 lei,  sunt prejudiciaţi  şi discriminaţi!
În plus, dreptul la pensie este un drept preconstituit, bazat pe contribuţia la fondul de pensii pe toată durata muncii depuse. Acum, statul nu mai are dreptul să mai ia încă o taxă, dintr-un drept preconstituit !
Afirmaţiile mele au la bază următoarele argumente:
1. Constituţia României, art. 16 – Egalitatea in drepturi;
2. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art.1 – Obligaţia de a respecta drepturile omului;
3. Convenţia Europeana a Drepturilor Omului, art.14 – Interzicerea discriminării;
4. Convenţia Europeana a Drepturilor Omului, art.17 – Interzicerea abuzului de drept;
5. Principiul stabilităţii raporturilor juridice – presupune că o soluţie definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată – Curtea Constituţională a României;
6. Principiul stabilităţii şi predictibilităţii legislative – de prea multe ori sunt modificate legile… după cum ”bate vântul”;
7. Legea 95/2006 – privind reforma în domeniul sănătăţii ;
8. Legea 571/2003 – privind Codul Fiscal.

Eu nu mai am părinţi, dar văd, în toţi cei 37.000 pensionari, proprii mei părinţi, cu bolile şi suferinţele lor, cu traiul greu, de multe ori insuportabil, şi care nu mai au nici măcar puterea de a se apăra.
Dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieţii individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat, procentual raportat la nivelul venitului realizat. Pensia nu este un venit aşa cum este definit în ”Codul Fiscal”, ci este un drept fundamental! Din acest motiv, statul nu mai are voie să mai pună încă o taxă asupra acestor drepturi. Este ca şi cum aplici o taxă asupra altei taxe. Legile organice ale României interzic dubla taxare!
Mai mult, nu se pot schimba regulile în timpul jocului. Ani la rând, pensiile nu au fost nici impozitate şi nici supra-taxate, iar acum…?
Când este statul corect? Când acordă dreptul la pensie, după principiul contributivităţii, sau când îl taxează cu fel şi fel de impozite, la fel ca pe un venit din munca prestată de către orice angajat?
În principiu, mă raportez la cele două legi modificate prin două ordonanţe de urgenţă (!):
1.      Codul fiscal – L571/2003 şi
2.      Legea 95/2006 .
Conform art. 296^3, lit. F, pct. 5 din Codul fiscal, “contribuabilii sistemelor de asigurări sociale sunt, după caz: (…) f) instituţiile publice care calculează, reţin, plătesc şi, după caz, suportă, potrivit prevederilor legale, contribuţii sociale obligatorii, în numele asiguratului, respectiv: (…) 5. entităţile care plătesc venituri din pensii, altele decât cele care sunt plătite de către Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, pentru pensionarii cu venituri din pensii care depăşesc 740 lei”.
Conform art. 296⁹ din Codul fiscal, “Pentru persoanele prevăzute la art. 296³ lit. f) pct. 5, baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate o reprezintă veniturile din pensii care depăşesc 740 de lei (adică diferenţa dintre pensia brută şi limita de 740 lei). Contribuţia lunară se datorează asupra acestor venituri, iar prin aplicarea cotei de contribuţie nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei.”  – Codul Fiscal a fost modificat prin OUG 117/2010.
De asemenea, conform art. 259 alin. 2 din Legea nr. 95/2006 “Contribuţia datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei este de 5,5% aplicată asupra acestor venituri şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei.” – aceasta lege a fost modificata prin OUG 107/2010, care este confuza si naşte grave prejudicii şi discriminări!
Codul Fiscal – ne spune că sumele reţinute pentru fondul de sănătate rezultă din aplicarea procentului de 5,5% asupra diferenţei dintre pensia brută şi suma limită de 740 lei prevăzuta de lege, şi nu asupra întregii pensii brute !
Spre exemplificare, considerăm:
1.  Pentru o pensie bruta de 760 lei, dacă se aplică 5.5%, rezultă o reţinere de 41,8 lei pentru fondul de sănătate. Diferenţa de primit de către pensionar ar fi 760-41,8 = 718,2 lei, dar conform OUG 107/2010, nu trebuie să fie mai mică de 740 Lei, aşa încât, acest pensionar va plăti la fondul de sănătate în loc de 5,5 % din pensia brută (41,8 lei) doar 20 lei – adică atât cât să nu scadă sub 740 lei. Deci, pensionarul care are 760 lei pensie brută plăteşte doar 20 lei în loc de 41,8 lei la fondul de sănătate, astfel încât să rămână cu 740 lei.
2. Pentru o pensie bruta de 800 lei, dacă aplicăm 5.5%, ar rezulta o reţinere de 44 lei pentru fondul de sănătate, diferenţa de primit de către pensionar ar fi 800 – 44 = 756 lei, suma mai mare de 740 Lei. Deci pensionarul care are 800 lei pensie bruta plăteşte 40 lei la fondul de sănătate şi rămâne cu 760 lei net.
Astfel, prin calcularea cotei de 5,5%, având ca bază de calcul pensia brută, Casa de Pensii a aplicat în mod eronat prevederile legale, rezultând, astfel, un prejudiciu material care trebuie reparat de urgenţă sau, în caz contrar, sancţionat de justiţie.
Din acest motiv, cer public Casei de Pensii să treacă de îndată la reparaţiile prejudiciilor materiale făcute prin aplicarea şi interpretarea eronată a Codului Fiscal – L571/2003 modificat prin OUG 117/2010 şi a Legii 95/2006 modificată prin OUG 107/2010 .
Toţi pensionarii trebuie să ceară Casei de Pensii Gorj să le repare prejudiciul creat plin aplicarea incorectă a celor două legi. Dacă răspunsul le va fi nefavorabil, vor trebui să se adreseze apoi instanţelor judecătoreşti!

Ec. Victor Banţa>>

Model de cerere

DOMNULE/DOAMNĂ DIRECTOR,

Subsemnatul/a _________________________________, cu domiciliul in ______________________, in calitatea de pensionar conform Deciziei nr. ____ din ______ emisa de _____________________, in temeiul dispoziţiilor art. 259 din Legea privind reforma în domeniul sănătăţii nr. 95/2006, art. 296³ lit. f pct. 5 si art. 296⁹ din Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, va solicit sa dispuneţi recalcularea pensiei incepand cu data de _________________, precum si restituirea sumelor retinute necuvenit pentru perioada 01.01.2011 – prezent.
Motivele cererii sunt urmatoarele:
Conform art. 296³ lit. f pct. 5din Codul fiscal “Contribuabilii sistemelor de asigurări sociale sunt, după caz:…f) instituţiile publice care calculează, reţin, plătesc şi, după caz, suportă, potrivit prevederilor legale, contribuţii sociale obligatorii, în numele asiguratului, respectiv:…5. entităţile care plătesc venituri din pensii, altele decât cele care sunt plătite de către Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, pentru pensionarii cu venituri din pensii care depăşesc 740 lei;”.
Conform art. 296⁹ din Codul fiscal “Pentru persoanele prevăzute la art. 296³ lit. f) pct. 4 şi 5, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate o reprezintă veniturile din pensii care depăşesc 740 de lei. Contribuţia lunară se datorează asupra acestor venituri, iar prin aplicarea cotei de contribuţie nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei.”
De asemenea, conform art. 259 alin. 2 din Legea nr. 95/2006 “Contribuţia datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei este de 5,5% aplicată asupra acestor venituri şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei.”
Astfel, prin calcularea cotei de 5,5% avand ca baza de calcul intregul cuantum al pensiei, s-au aplicat in mod eronat prevederile legale mentionate, fiind astfel prejudiciat/a.
Pentru aceste motive solicit recalcularea pensiei cuvenite incepand cu data de ___________ si restituirea sumelor retinute in mod nelegal.

Data                                                                    Semnătura

Domnului/doamnei director

al/a Casei Judeţene de Pensii şi Asigurări Sociale Gorj