Astăzi, în Gorj, manechinii de tablă cu însemne reflectorizante, puşi din loc în loc pe marginea drumului, să-i confunde şoferii cu nişte poliţişti şi să micşoreze viteza, sunt mai credibili, mai de încredere, mai autoritari şi au o imagine mai bună decât cadrele în carne şi oase. Sunt efectele aşa-zisei reforme din sistemul poliţienesc.

În interiorul poliţiei este o criză de autoritate fără precedent. Comandanţii, la vâf, sunt numiţi politic şi ajung să se încaiere, la propriu, şi să fie nevoie de procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, pentru a media conflictele dintre ei. Apoi, poliţiştii, în ansamblu, şi în special cei tineri, nu mai au modele. În poliţia din Gorj, în vitrină nu mai şade poliţistul competent, profesionist, cu vocaţie. Aici promovează tipul băiatului “de treabă”, cu liceu agricol la bază, ajuns în poliţie după câteva luni de continuare a “studiilor” la o şcoală de subofiţeri şi făcut ofiţer peste noapte, pentru că e de familie bună sau suficient de prosper ca om de afaceri. E genul şemecheraşului despre care toată lumea ştie că rezolvă orice, pentru că e “omu’ comandantului”. El e genul de poliţist avansat la excepţional de trei ori în doi ani, ca o sfidare la adresa celor care au învăţat de au behăit să intre la Academia de Poliţie şi să o termine. Aceştia din urmă încă mai behăie, de muncă, să-i acopere pe ceilalţi, băieţii buni la toate.
Între poliţiştii din Gorj şi cetăţenii care-i plătesc prin contribuţiile la bugetul de stat  s-a căscat o prăpastie atât de mare, încât oamenii în uniformă au ajuns să fure, la propriu, pe faţă, de la ei.

A furat din tejgheaua unui magazin amărât

Pigui Puiu – Ionuţ a ajuns şi el, cum – necum, ofiţer de poliţie. În momentul de faţă are atribuţii pe linie de Ordine Publică în Motru şi în comunele limitrofe. Dar, cum de la revoltele miniereşti din Motru au trecut zeci de ani şi ortacii de acum nu au nimic de comentat, ca să nu se trezească disponibilizaţi şi muritori de foame, plictiseala e mare şi ofiţerul Pigui se îndeletniceşte şi cu verificarea agenţilor economici. Pe Maria Băcescu, posesoara unui modest magazin alimentar în Roşiuţa, a verificat-o de două ori într-o săptămână, până şi-a făcut curaj şi i-a furat 60 de lei, încasările magazinului din ziua respectivă. Subofiţerul Popescu Vasile, care îl însoţea, a confirmat furtul comis de colegul său şi în faţa păgubitei, şi în cadrul cercetărilor interne ce au urmat, şi în faţa procurorilor, prin declaraţie olografă.
Maria Băcescu e o femeie trecută de prima tinereţe care “nu are nevoie de scandal”, dar confirmă: “domnul Pigui m-a controlat de două ori într-o săptămână. L-am văzut că mi-a luat din tejghea 740 de mii. Abia după ce a plecat am citit procesul verbal şi am constatat că nu erau trecuţi acolo, banii. L-am întrebat apoi de bani şi atunci i-a dat subofiţerului Popescu Vasile 140 de mii, în bancnote de câte 10 mii, să mi-i dea înapoi. Restul de 600 de mii nu i-am mai văzut.”

Primul furt dovedit, ca ofiţer de poliţie, nu se pune

Întâmplarea a ajuns la urechile şefilor lui Pigui, care după o cercetare internă făcută de ochii lumii l-au deferit procurorilor. Deşi Popescu Vasile a confirmat furtul săvârşit de colegul său în timp ce se afla “în exerciţiul funcţiunii”, tovarăşii procurori i-au ars doar o amendă administrativă, de 10 milioane lei vechi. Maria Băcescu a contestat imediat soluţia procurorilor, de netrimitere în judecată a ofiţerului. La al doilea termen, în data de 17 ianuarie a.c., Curtea de Apel Craiova a finalizat judecarea speţei, dar, până în momentul de faţă, nici nu a comunicat decizia păgubitei, nici nu a postat-o pe site-ul instanţei.
Mai mult ca sigur, ofiţerul Pigui a fost găsit nevinovat. A găsit şi el un măr sub un păr şi s-a urcat în gutui să pună cireaşa la loc.
Prin urmare, oameni buni, atenţie la buzunare, când vă aflaţi în preajma unor ofiţeri de poliţie ca Pigui Puiu – Ionuţ.
Notă: Mai mulţi poliţişti mi-au confirmat că e o regulă ca, în cazul unor descinderi în locuri private, în situaţii de forţă majoră, oamenii în uniformă să strângă de la faţa locului, bani, bijuterii şi ce mai încape prin buzunare, bunuri pe care uită întotdeauna să le declare.