În ţările sănătoase la minte şi la trup, dacă un primar vrea să planteze un pom sau să sădească o floare în zona de protecţie a uneia dintre cele mai importante opere de artă ale umanităţii, înainte de a mişca fie şi un deget se face dezbatere publică. Primarul prezintă în detaliu ce vrea să facă şi de ce, necesitatea şi utilitatea publică a demersului său. La Târgu Jiu, nu. Fără să consulte public pe nimeni, nici Consiliul Local, nici Consiliul Cultural Consultativ, pe absolut nimeni, Florin Cârciumaru a semnat cu Wold Monuments Fund şi cu Fundaţia Infinitul din Statele Unite ale Americii un Memorandum în baza căruia anul viitor, lângă Coloana Infinită, se vor întâmpla nişte lucruri, conform fotografiei de mai sus.
1. Pentru că tot o Fundaţie din Statele Unite ale Americii, condusă de un româno – american, Radu Varia, a ciopârţit Coloana Infinită vreme de un cincinal, în anii ’90. Întâi, pretextând că monumentul nu poate fi restaurat în ţară, s-a dat de ceasul morţii să îl exporte. Apoi, nereuşind, a îngăurit axul central şi mai multe module. Din greşeală, cupa unui excavator a avariat fundaţia. Ulterior, a cerut înlocuirea totală a stâlpului central.
2. Tot sub monitorizarea experţilor din Statele Unite ale Americii, a fost modificată aiuritor structura parcului Coloanei, obstacolându-se traseul iniţiatic către monument, şi au fost amplasate scări (!!!) înaintea Mesei Tăcerii, intervenţii contradictorii cu proiectul original al lui Brâncuşi.
3. Tot Radu Varia s-a zbătut ani în şir să impună un proiect de modificare urbanistică a Târgu Jiului, a cărui cheie nodală era mutarea Bisericii Sfinţii Apostoli de pe Calea Sacră a Artei Moderne. Motivul: ce să caute o biserică ortodoxă pe axa monumentelor, într-o vreme în care România trebuie golită de tot ce e românesc şi îndopată cu Coca Cola, manele turceşti şi telenovele sud-americane? Acum, născătorul proiectului din fotografia de mai sus, tot un româno – american, arhitectul Mihai Radu, şi el preşedinte de Fundaţie, vine şi el cu un plan amplu, ce ar urma să fie aplicat în următorii 30 de ani! Citez de aici: „Mihai Radu ne-a explicat că încă din 1999 a înţeles importanţa creării unei viziuni generale pentru tot ansamblul şi urbanismul oraşului Tg Jiu. Astfel că biroul său de arhitectură a pregătit un proiect de urbanism pentru o dezvoltare pe parcursul a 30 de ani, prin care se arătau care sunt fazele importante de dezvoltare urbanistică în primii 5 ani, în 15 ani şi în 30 de ani”. Oameni buni, aţi văzut vreunul proiectul pe 30 de ani de modificare a Târgu Jiului? Primarul nostru tocmai a semnat, fără să consulte pe absolut nimeni, deşi era obligat legal, demararea primei etape: anul viitor, în 3 luni, ca să nu ne dezmeticim, va răsări lângă Coloană un Centru de interpretare a lui Brâncuşi! Exact ce lipsea Ansamblului, din ce în ce mai sufocat într-un oraş care, sub Cârciumaru, s-a dezvoltat doar împotriva operei esenţiale a lui Brâncuşi, şi nu în consonanţă cu ea. Dincolo de nevoia de a respira a Coloanei – nu întâmplător Brâncuşi a pus-o în acel câmp – este evident că demersul americanilor de finanţare a unui Centru de interpretare Brâncuşi (ceva mai hidos nu am auzit de foarte mult timp!) face parte din programul de dezrădăcinare a lui Bâncuşi şi de îndepărtare a lui de România. Multora nu le pică bine deloc originea românească a patriarhului sculpturii moderne. De unde nevoia de a-l interpreta. Aşa cum până de curând a fost interpretat Eminescu, scos sifilitic, nebun, jegos ş.a.m.d. Mihai Radu şi suita sa îşi asigură contractual dreptul de a monitoriza modul în care se face interpretarea lui Brâncuşi. Tot contractual, spune că dacă va fi mulţumit, după cinci ani donează clădirea oraşului. Trebuie spus că, de mână cu francezii şi aprobaţi de Barbu Brezianu, experţii americani au încetăţenit în cercetarea brâncuşiologică tâmpenia conform căreia Brâncuşi a plecat cam tabula rasa din România, pe aici ar fi lucrat doar mulaje, pentru ca, ajuns la Paris în 1907, să vadă un bloc de marmură şi o daltă şi, la prima mână, fără niciun exerciţiu anterior în ţara de origine, să rezulte Sărutul. Concluzia: Brâncuşi s-a născut ca sculptor în Occident, ca efect al culturii şi civilizaţiei occidentale, în ciuda reminiscenţelor retograde cu care venise din România.
4. Dincolo de aceste aspecte, Mihai Radu a colectat bani fără niciun control, în numele lui Brâncuşi, şi apoi a intermediat un împrumut nerambursabil la Banca Mondială.
Dacă au ceva de spus, Elena Roată, Ion Mocioi, Zenovie Cârlugea, Iulian Cămui, Viorel Gârbaciu, Vasile Vasiescu, Aurel Antonie, Spiridon Popescu, Ion Popescu, Adrian Gorun, Marian Negrescu, Marius Marian Şolea, Ovidiu Popescu, Gheorghe Grigurcu, Eugen Velican, Gheorghe Gorun, Paul Popescu, Mihai Ţopescu, Sorin Călugăriţa, Andra Dumitrescu, Andrei Novac, Doru Strâmbulescu şi alţii să spună sau să tacă aşa cum ne-au obişnuit majoritatea şi până acum.
Cât despre Cârciumaru, nu mai am cuvinte.
Notă: Ştiu foarte bine că anumite instituţii foarte speciale trebuie să lucreze în secret. Totuşi, de la a lucra în secret până la a nu face absolut nimic pentru România pe subiectul de mai sus e cale foarte lungă, ca de la a fi patriot până la a-ţi trăda ţara.