Laurențiu Ciurel, managerul Complexului Energetic Oltenia (CEO), trebuia deja demis de Consiliul de Supraveghere, pentru evidenta nerespectare a mai multor obligații prevăzute în contractul de mandat. Profitând de faptul că respectivul document nu este public, membrii Consiliului de Supraveghere și-au încălcat, la rândul lor, angajamentele contractuale, menținându-l pe Ciurel la conducerea CEO, chiar și după trimiterea sa în judecată, în Dosarul Ponta – Șova.
Totuși, se pare că nu toți membrii Consiliului de Supraveghere sunt dispuși să-l favorizeze pe inculpatul Ciurel, doi dintre aceștia demisionând săptămâna trecută, fără vreo explicație publică. Este vorba de Alin Chițu și de Georgeta Răcășanu.
Tot pe faptul că acel contract de mandat nu este public s-a bazat și Ciurel, când a declarat unui post de radio aservit că acel document nu conține niciun fel de prevedere care să conducă la demiterea sa: ”Că sunt persoane care-mi cer demisia, este normal. Acuma, eu am și eu un contract de mandat care spune acolo în ce situații și în ce cazuri mi se poate cere demisia, pe genul ăsta de spețe, și nu există cazul acesta.”
[soundcloud url=”http://api.soundcloud.com/tracks/227314659″ params=”” width=” 100%” height=”166″ iframe=”true” /]
Actualul contract de mandat, în baza căruia Ciurel conduce CEO, conține aceleași prevederi ca și contractul de mandat precedent, semnat de Ciurel la 28 septembrie 2012, cu președintele de atunci al Consiliului de Supraveghere, Marius Eugen Untescu.
Acest document a fost valabil până la finalizarea procedurii de selecție a managerului privat, derulată conform O.U. 109/2011. Repet: actualul contract de mandat, pe care Ciurel refuză să-l facă public, conține aceleași prevederi.
În primul rând, orice situație de conflict de interese duce la demiterea imediată a lui Ciurel. După ce DNA a identificat în Dosarul Ponta – Șova un prejudiciu de 5,6 milioane euro adus CEO, cu complicitatea inculpatului Ciurel, acesta avea obligația contractuală de a informa Consiliul de Supraveghere că el, personal, are interese contrare intereselor CEO, în problema recuperării acelui prejudiciu. Contractul de mandat îl obligă pe Ciurel să nu împiedice CEO să se constituie parte civilă în dosarul Ponta – Șova, aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție. După cum este arhi-cunoscut, CEO nu s-a constituit parte civilă nici în cursul urmăririi penale, nici după trimiterea în judecată a lui Ponta, Șova, Ciurel și Cristea.
Contractul de mandat îl obligă pe Ciurel să protejeze imaginea CEO. Nici această prevedere contractuală nu a fost respectată. Prezența inculpatului Ciurel în fruntea celei mai mari companii de stat din România are efectul unei bombe asupra imaginii CEO. În majoritatea cazurilor, în spațiul public se amintește de CEO în asociere cu faptele de natură penală ale lui Ciurel, care mai este cercetat și în alte dosare, privind vânzarea de cărbune în Serbia, angajările de beizadele, acordarea de contracte de sute de miliarde de lei vechi către foștii săi angajatori din S.C. KATAL CONSTRUCT S.R.L., și în multe altele.
Deși prin contractul de mandat se obliga ”să își desfășoare activitatea astfel încât să protejeze imaginea mandantului”, este evident că prezența lui Ciurel în fruntea CEO are un efect invers.
Potrivit aceluiași contract de mandat, Ciurel trebuia să se comporte în fruntea CEO ”ca un conducător al propriei afaceri”. Firește că nu s-a întâmplat așa. Ce afacerist normal la cap ar fi refuzat să se constituie parte civilă pentru a aduce în conturile firmei sale 5,6 milioane de euro, adică prejudiciul stabilit de DNA în dosarul Ponta – Șova? Este limpede că Direcția Națională anticorupție n-ar fi riscat să-și ruineze credibilitatea, trimițând în judecată premierul României, dacă nu s-ar fi bazat pe dovezi concrete, de nezdruncinat, care certifică prejudiciul de 5,6 milioane euro. Totuși, Ciurel a decis de unul singur că acel prejudiciu nu există, că CEO nu trebuie să se constituie parte civilă și că, una peste alta, CEO nu are nevoie de acei bani!
Ciurel trebuie ”să-și folosească întreaga capacitate de muncă în interesul mandantului”. În realitate, Ciurel se concentrează aproape exclusiv pe apărările pe care trebuie să și le formuleze în nenumăratele dosare penale în care este fie judecat, fie cercetat. Potrivit contractului de mandat, în fruntea CEO trebuie să fie un manager degrevat de astfel de obligații, care îl perturbă și îl fac să neglijeze compania.
Menținându-l pe Ciurel în fruntea CEO, membrii Consiliului de Supraveghere își încalcă, la rândul lor, propriile obligații contractuale, prejudiciind iremediabil interesele CEO și ale miilor de angajați.