CRISTIAN GEORGE BREBENEL ÎN UNIUNEA SCRIITORILOR! – În Comitetul Director şi Consiliul Uniunii Scriitorilor din România  au fost aprobate propunerile Comisiei de Validare privind primirea de noi membri. În capul listei Filialei Craiova se află gorjeanul Cristian George Brebenel, autor al unor importante cărţi de proză, poezie şi filozofie. Despre cea mai importantă lucrare a sa – romanul „Guvernământul General al Genezei” – criticul Vasile Spiridon afirma: “Cristian George Brebenel excelează în descrieri exotice (Levantul, Coasta de Nord a Africii), dar şi în povestirea unor episoade rocamboleşti din saloanele pariziene (cazul Contesei Malaspina). (…) Reuşita scriere Guvernamîntul General al Genezei. Prea îndelung tratat de panică şi patetism exorcizat benign sub formă de roman constituie încă o mărturie ficţională despre evenimentele grave şi dureroase, despre „erorile”, abuzurile şi victimele din perioada comunismului. Din pacate, de la aparitia ei şi pîna acum, a fost nemeritat de puţin comentată în presa noastră literară”.
De asemenea, din zona noastră, au devenit membri (de)plini ai Uniunii Scriitorilor din România… stagiarii  Elena Brădişteanu (2010) şi Ion Hirghiduş (2010). Semne ale unei reprezentanţe puternice la Gorj aparţinând Uniunii Scriitorilor din România!
„POETES, VOS PAPIERS!” – O cuprinzătoare antologie de poezie română, cu 227 autori – version francaise Paula Romanescu – a apărut în condiţii grafice deosebite (coperta şi ilustraţiile aparţinând Adinei Romanescu) la Editura TIPO MOLDOVA. Cartea „Poetes, vos papiers!” se lansează la 1 Decembrie la Paris cu ocazia manifestărilor organizate de Ziua României.
Sunt traduse poeme de: Nichita Stănescu, Adrian Păunescu, Marin Sorescu, Grigore Vieru, Arcadie  Dumbrăveanu, Ioan Flora, MirceaGheorghe Pituţ, Valentin Taşcu, Romeo Ionescu şi alţii – dintre cei trecuţi în lumea umbrelor. Iar lista celor aflaţi în viaţă este de asemenea impresionantă, cu poeţi de pe întreg cuprinsul ţării, gorjenii fiind cu toţii 26, cam cât efectivul unei cete de panduri în misiune de înfrăţire cu coniacul franţuzesc şi cafeaua braziliană,  între care: Gheorghe Grigurcu, Viorel Surdoiu, Spiridon Popescu, Adrian Frăţilă, Zenovie Cârlugea, Zoia Elena Deju, Cristian George Brebenel, Alex Gregora, George Drăghescu, Grig. M. Dobreanu, Sorin Călugăriţa, Ion Căpruciu, Nicolae Brelea, Gelu Birău, Carmen Doreal-Ţuculescu, Doru Fometescu, Viorel Gârbaciu, Claudia Voiculescu, Ion Mocioi, Andrei Novac, Lazăr Popescu, Florian Saioc ş.a.

POEZIA PE CERNELURI MIRABILE – În Poezia lui Traian Vasilcău („Sfeşnic în rugăciune” – carte apărută în cadrul Proiectului cultural-artistic „Noi vedem cu inima”, derulat de Asociaţia Obştească „Mereu Aproape” din Chişnău) mişună viespi cu polenul extazului – ruga şi îndepărtarea ferestrelor umezite de bruma unor focuri în limba română. Ascultarea aceea de crainic vechi peste cel mai îndepărtat plai. Iar la intersecţia dintre teamă şi resemnare – preziceri pe cerneluri mirabile în înstrăinarea amurgului – se deşartă cerul astfel: „Spre Tine, Doamne, fruntea mea se-nalţă/ Şi trupu-mi în genunchi stă doborît./ Deşartele gîndiri nu mă răsfaţă,/ Tăcere mi-am prescris pentru o viaţă/ Şi spionat de-o stea mi-s zăvorît/ Din amurgire pînă-n dimineaţă/ Şi nu râvnesc mai mult, ni-ajunge atît.// Nu merg, ci numai zbor din mare teamă/ Să nu omor cuvintele pe drum./ Venit din taina-Ţi, voi de bună seamă/ În taina-Ţi să rămîn postum// Şi cînd va trebui să plec din mine/ Să n-am unde migra decît în Tine!” Printr-o suprapunere intensă de teme monastireşti sunt adaugate de fapt daruri noi Poeziei: „Doamne,/ carele mi-ai dat toată tristeţea/ ce-o suport/ şi toată bucuria ce n-o pot duce,/ în faţa smereniei tale/ îţi cînt/ cu glas nevindecat de cruce:// O. De-acum îngerii Tăi nu se mai simt străini/ Şi prin lanul de-nflorite singurătăţi/ Vin şi se duc şi-n priviri au câte-un mănunchi de lumini,/ Iar paşii lor sunt ancestrale peceţi./ Doamne,/ care mi-ai dăruit toată lumina/ ce n-o pot merita/ şi toată durerea/ care mă-nveşniceşte-n altarele ei,/ la picioare-Ţi cad/ şi rog să dai ordin/ în zori/ să ningă cu dragostea Ta/ peste îngerii mei!// O. De-acum ei nu se mai simt străini/ Şi prin lanul de-nflorite singurătăţi/ Vin şi se duc şi-n priviri au cîte-un mănunchi de lumini,/ iar paşii lor sunt ancestrale peceţi.” – Psalm pentru îngeri. Traian Vasilcău este acel destoinic rugătoriu înger al Poeziei de dincolo de Prut. Poezie ce o primim în casa noastră din Gorj ca pe-o răsărire deplină!
TEODOR DĂDĂLĂU, ARTIST AL FOTOGRAFIEI – Recent, la Editura REVERS a apărut albumul de fotografie „Gorj – spectacolul lemnului”, aparţinând lui Teodor Dădălău, incluzând un bogat studiu – „Crestături în lemn” – al Elenei Udrişte. Prefaţa este semnată de scriitorul Dinu Săraru, din care citez: „N-am întâlnit încă o carte anume care să închidă cu atâta har între copertele ei o lume de gânduri şi sentimente şi înzestrări artistice capabile să ne trimită la acea tulburătoare identitate ţărănească, naţională şi de spirit, care a născut Mioroţa”. Autorul TD mărturisind într-o notă că naşterea cărţii îşi are originea într-o imagine descoperită cu ani în urmă, şi în alte secol, în Depozitul de Stampe al Academiei Române, cu tăietori de lemne în faţa Primăriei din Târgu-Jiu, fiind „o fereastră spre o lume cu care nu ne vom mai întâlni”. Întreprinderea se dedică „Fiului meu, Traian, alături de care am realizat documentaţia acestui album!” Iată, aş zice, cu (pre)supunere, tărâmul Gorjului de azi a fost chiar străbătut şi punctat îngereşte, ca să se topească definitiv într-un ochi ciclopic. Felicitări!