A sosit ziua în care consilierii locali se achită pentru zecile de paranghelii ținute, de-a lungul timpului, pe caiet, în restaurantele omului de afaceri Călin Lemnaru. Victimele acestui târg care îți întoarce mațele pe dos sunt Brâncuși și Ansamblul Sculptural lăsat de el la Târgu Jiu.
Astăzi, Consiliul Local Târgu Jiu va oficializa, indirect, construirea în inima orașului, la doar câțiva metri de Axa Brâncuși (așa-numita Cale Sacră a Artei Moderne), a unui supermarket BILLA, pe locul unor minunate vile cu valoare istorică, ce vor fi demolate curând.
Consecințele sunt devastatoare: se anulează orice posibilitate ca Ansamblul Brâncuși să mai ajungă pe lista monumentelor protejate de UNESCO, iar Târgu Jiul irosește șansa de a deveni oraș turistic și cultural supervizat și garantat de UNESCO. Autoritățile locale spun, astăzi, un “DA” hotărât continuării procesului de manelizare a orașului lui Brâncuși.
Afacerea BILLA are clare conotații penale, ce ar trebui investigate de structura centrală a Direcției Naționale Anticorupție. Primarul Florin Cârciumaru a anunțat din luna martie că „se va înființa BILLA în centru, pe locul unor case ce vor fi demolate”! Cu doar câteva zile în urmă, a fost finalizat Planul Urbanistic Zonal al Căii Eroilor, a cărui elaborare nu începuse în primăvară, când Cârciumaru știa, deja, cum va arăta! Primarul știa că noul PUZ va permite demolarea caselor cumpărate de omul de afaceri Călin Lemnaru. Echipa de arhitecți nu l-a contrazis. Miza financiară imensă a făcut ca pentru elaborarea PUZ-ului să fie angajați Sergiu Nistor și colegii săi din cadrul Universității de Arhitectură “Ion Mincu”, din București. Cârciumaru și Lemnaru l-au ales pe Nistor pentru că, până în februarie a.c., a fost ministru secretar de stat în Ministerul Culturii. Deci, el poate mijloci aprobări guvernamentale pentru orice năzbâtii. Acceptând această sarcină, Nistor s-a umplut de ridicol și a devenit, instantaneu, foarte interesant pentru DNA. Făcându-le poftele financiare lui Cârciumaru și Lemnaru, Nistor a comis mai multe trădări: 1.împotriva lui Brâncuși; 2.împotriva orașului, care l-a desemnat șef al echipei de specialiști ce se ocupă de intrarea Ansamblului pe lista UNESCO; 3.împotriva UNESCO, ale cărei interese le reprezintă, oficial, în România, ca președinte al ICOMOS. Or UNESCO își dorește, clar, ca pe Axa Brâncuși să rămână și să fie pusă în valoare bijuteria arhitectonică ce a aparținut doctorului Constantin Lupescu, nu să fie demolată și să se ridice pe locul ei BILLA.
Înainte ca noul PUZ să ajungă, azi, în Consiliul Local, Cârciumaru a încercat să organizeze două dezbateri publice secrete, deci penale.
Posibila unanimitate, de azi, în aprobarea PUZ-ului, nu închide cazul. Pe lângǎ DNA, care e obligată să evalueze situația, prefectul Radu Teodorescu trebuie să exercite control de legalitate asupra hotărârii de Consiliu Local prin care se aprobă PUZ-ul. Motive de anulare sunt o mulțime și vom reveni, pe larg, asupra lor.
Premierul Victor Ponta a anunțat ca prioritate națională intrarea Ansamblului pe lista UNESCO. GORJNEWS are o dovadă scrisă că primul-ministru știe despre afacerea penală BILLA, care năruie orice șansă de accedere în UNESCO, dar lasă buldozerul să intre în acele case deoarece îi e dator lui Lemnaru, pentru mai multe lucruri și în mai multe feluri, pe care le vom detalia cu altă ocazie.
Pentru cei care au vreme, publicăm, mai jos, pe larg, culisele afacerii BILLA.
Axa care leagă Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Infinită a fost gândită de Brâncuși drept unicul “Muzeu fără pereți” al umanității – vorba maestrului Vasile Vasiescu. Acest traseu a fost gândit a fi unul inițiatic, civilizator, cultural.
Paradoxal, primarii “democrați” de după 1989 și consiliile lor locale au ucis mai mult din spiritul Căii Eroilor, decât reușiseră comuniștii. Cârciumaru, de pildă, un primar ce pare a fi absolvit maxim 4 clase la o școală pentru copii cu dizabilități, a îngropat mare parte din sufletul lui Brâncuși sub betonul amprentat turnat în centrul orașului. În mandatele lui, în zona protejată a Ansamblului s-au deschis doar cârciumi. De ce oare? Hotelul Parc, urât ca porcu’, a devenit Hotel Brâncuși, probabil din cauză că a transformat o felie generoasă din parcul în care se află operele din piatră în … cârciumă. Un ghiveci arhitectonic dement, din care nu lipsește, firește, cârciuma, a fãcut, tot în zona protejată a aceluiași parc, patronul Radio Infinit. Fiul secretarei lui Cârciumaru și-a deschis, și el, alte două cârciumi în același parc, fără a leza, însă, zona protejată, altfel decât prin calitatea execrabilă a serviciilor. La câțiva metri de Poarta Sărutului, patronul TELE 3 – singura televiziune care (încă) face presă, astăzi, în Gorj – și-a deschis, și el, cu aprobare de la Cârciumaru, cârciumă. Cotețele-anexă de la Hotel Gorj, urâte cu spume, numite abuziv terase ale unor … cârciumi, au fost prelungite cu încă o cârciumă și o sală de bingo!
Trecând cu vederea hamburgeria, gogoșeria si XEROX-ul cu care continuă, înspre sud, Calea Eroilor, ajungem la altă … cârciumă, înființată, recent, tot de Cârciumaru, vis – a – vis de clădirea monument istoric a Bibliotecii Județene, ca anexă a Hotelului Europa.
Cârciumaru conduce de 13 ani orașul lui Brâncuși, dar n-a apucat să facă niciun gest cultural pe și pentru Calea Eroilor. Mustind de o prostie decantată, incurabilă, a anunțat că va muta Centrul Brâncuși pe strada Crișan, în fostul sediu al PSD, de lângǎ Prefectură, o clădire impersonală, sufocată de ambianța arhitectonică nefericită, în care o instituție de anvergură națională, așa cum ar trebui să fie Centrul Brâncuși, n-are cum să respire.
Acest șir de crime “culturale” face să pară foarte firească următoarea nenorocire de pe Calea Eroilor: BILLA, pe locul unor case cu valoare istorică, situate la câțiva metri de Axa Brâncuși și în zona de protecție a clădirii – monument istoric a Bibliotecii Județene.
Cronologic, afacerea penală BILLA s-a derulat astfel:
Întâi, Cârciumaru i-a concesionat lui Lemnaru parcarea din strada Popa Șapcă, colț cu Calea Eroilor, situată în fața caselor pe care omul de afaceri le va cumpăra, apoi, pentru a-și extinde domeniul din imediata vecinătate a Axei Brâncuși. Acele splendide imobile recompensau, prin patina lor istorică, Axa Brâncuși, ca o răzbunare împotriva blocurilor ceaușiste dinspre nord. O descriere a lor o puteți citi aici, în textul scriitorului Alex Gregora, și aici, în petiția prin care Grupul de Acțiune în Interes Public a cerut includerea acestor case în zona protejată a Ansamblului.
Pentru a ușura demolarea caselor, Lemnaru a demarat distrugerea lor, dându-le jos tencuiala, și le-a transformat în padoc pentru câini maidanezi, făcându-l pe eminentul medic Constantin Lupescu să se răsucească în mormânt. De pildã, pe clădirea de lângǎ Biblioteca Județeană, se poate vedea un burlan retezat și rezemat în alt loc, pe zid. Interesul este ca apa să se infiltreze în casă. Rămâne de văzut cine și ce fel de intervenții a autorizat la cele două case, cu atât mai mult cu cât prima beneficiază de protecția clădirii monument istoric a Bibliotecii Județene.
Aceste barbarii ale lui Lemnaru sunt de neînțeles. Același Lemnaru reprezentase, pentru Târgu Jiu, până în acel moment, un fel de erou civilizator. El făcuse doar lucruri de elită, pe model occidental, ce împingeau Târgu Jiul înainte, intrând în contradicție cu peisajul de bâlci, de talcioc, mediocru și insalubru local. Cele mai bune hoteluri, cea mai bună terasă, cele mai bune cafenele, cel mai bun restaurant, cele mai bune săli de nunți, cu cei mai buni bucătari, cel mai modern complex de piscine, și multe altele. Pe undeva, sunt convins că a fost prost sfătuit în momentul când a cumpărat cele două case, și că ulterior a gafat doar încercând să recupereze o investiție proastă. Dacă Lemnaru se sfătuiește cu aceiași cititori de etichete care l-au adus pe Cârciumaru în stadiul de a fi dus la casat, la Remat, e perfect explicabil.
Pentru a putea demola casele și pentru a ridica acolo BILLA, Lemnaru avea nevoie de un nou PUZ al Căii Eroilor, în care să se scrie că cele două imobile sunt fără valoare și că pe locul lor pot fi amplasate spații comerciale. PUZ-ul fiind extrem de costisitor, s-a căutat un motiv plauzibil pentru ca el să fie plătit de Primărie, din banii nostri. Atunci, s-a inventat povestea cu UNESCO, care i-a venit mânușă și oaspetelui de lux al lui Lemnaru, Victor Ponta, în campania electorală pentru parlamentare, în 2012. În realitate, pe oficialități nu le-a interesat niciodată intrarea Ansamblului în UNESCO, ci găsirea unui motiv plauzibil pentru refacerea PUZ-ului și plătirea acestuia din bani publici.
Foarte sigur pe sprijinul lui Ponta, al lui Cârciumaru și al altora, știind că în noul PUZ se va scrie ce va dicta el (!), Lemnaru a și semnat pre-contract cu BILLA, prin care se angajează să construiască și să le închirieze un imens supermarket, exact pe locul în care se află, încă, cele două case.
Dovada: declarația publică făcută de Cârciumaru, pe 20 martie a.c., la Radio Omega, preluată de Impact în Gorj a doua zi.
Pe 17 octombrie a.c., când încă se lucra la PUZ, „Adevărul” reproducea încă o declarație penală a lui Cârciumaru, care spune că se face BILLA în centrul orașului, pe locul unor case ce vor fi demolate: „Supermaketul va fi deschis în centrul oraşului. Trebuie mai multe case demolate de acolo.”
Abia apoi a fost angajată echipa de arhitecți care să realizeze PUZ-ul. Pentru ca afacerea BILLA să nu întâmpine nicio opreliște, din acea echipă nu putea lipsi Sergiu Nistor, cel care până în februarie a.c. fusese ministru secretar de stat în Ministerul Culturii. Un om cu suficiente relații pentru a aproba în Ministerul Culturii orice porcărie e necesară. Un om plătit să facă o treabă murdară ce contravenea statutului său de reprezentant al UNESCO în România și de șef al echipei de experți care se ocupă de promovarea Ansamblului Brâncuși pe lista UNESCO!
În noul PUZ, fosta casă a medicului Constantin Lupescu este trecută ca fiind o construcție fără valoare! Cealaltă casă, deoarece se învecinează cu clădirea monument – istoric a Bibliotecii Județene, n-a putut fi exclusă din zona de protecție a Ansamblului Brâncuși, dar având în vedere distrugerea ei de către Lemnaru, lui Sergiu Nistor îi va fi ușor să obțină, de la Ministerul Culturii, aprobare pentru demolare.
Zona în care sunt amplasate cele două case este echivalentă, conform noului PUZ, ca valoare, cu zona betonului amprentat din centru! Mai exact, fac parte din “Zona destinată dotărilor cu caracter de zonă central a Municipiului Târgu Jiu”, figurată cu roșu pe hartă.
Ca să nu-i rămână cu nimic datori lui Lemnaru, care, potrivit unor surse, a fost gazdă deosebit de primitoare nu numai pentru Ponta, ci și pentru echipa de arhitecți care a realizat PUZ-ul, aceștia au decis, fără dubii, că în zona caselor acestuia, codificată cu ZC/SIR 1-6, sunt admise “Funcțiuni comerciale și de administrație publică!” Adică BILLA!
Mimând, totuși, exigența, aceiași arhitecți i-au interzis lui Lemnaru să-și deschidă, de pildã, o fabrică de cauciuc, ceea ce, de altfel, nici nu avea de gând.
L-am întrebat personal, pe Sergiu Nistor, de față cu Lemnaru, cu cei doi viceprimari și cu zeci de salariați ai Primăriei, aduși forțat la a doua dezbatere publică secretă a PUZ-ului, dacă implicarea persoanei private Sergiu Nistor în elaborarea PUZ-ului, prin facilitarea demolării celor două case, nu lezează interesele reprezentantului UNESCO în România, același Sergiu Nistor. Am mai întrebat dacă apariția unui supermarket în zona caselor lui Lemnaru va anula orice șansă de intrare în UNESCO a Ansamblului Brâncuși. De față cu toată lumea, Sergiu Nistor a pus capul în pământ, ca un infractor, și a tăcut, refuzând să răspundă. Va trebui, însă, să vorbească, în fața procurorilor DNA.
[youtube]-sNCRhuRrOs[/youtube]
După cele două dezbateri publice aproape secrete ale PUZ-ului, a urmat perioada de 10 zile în care se puteau aduce propuneri de îmbunătățire a acelui document. În interiorul termnenului legal, vineri, 13 decembrie a.c., prin intermediul Grupului de Acțiune în Interes Public, am înaintat primarului și Consiliului Local Târgu Jiu o petiție (disponibilă aici) prin care am cerut, motivat, cu argumente extrase din discuții îndelungate cu mai multi arhitecți, modificarea PUZ-ului. Cu totul și cu totul ilegal, înainte de a expira perioada în care se puteau aduce îmbunătățiri PUZ-ului, Cârciumaru a cerut ca el să fie votat în comisiile Consiliului Local, lucru care s-a și întâmplat, încă de marți, 10 decembrie a.c. Legislația în vigoare arată că PUZ-ul se supune atenției Consiliului Local, într-o formă finală, doar după ce s-a răpuns tuturor obiecțiunilor venite dinspre societatea civilă. Altfel, atât PUZ-ul cât și votul devin nule.
În această afacere cu conotații penale clare, BILLA a exprimat public un punct de vedere în care insistă că va închiria un imobil construit de altcineva în centrul Târgu Jiului, sugerând că nu BILLA trebuie culpabilizată pentru profanarea axei Brâncuși. Lucrurile nu stau deloc așa, deoarece Lemnaru construiește un mastodont acolo doar ca urmare a precontractului deconspirat presei, din prostie, de Cârciumaru, încă din martie a.c.
A face BILLA pe Axa Brâncuși e ca și cum ai deschide dicotecă în mijlocul bisericii.
Ignorând, însă, vecinătatea cu Calea Sacră a Artei Moderne, nici autoritățile locale, nici Lemnaru n-au răspuns, în vreun fel, întrebărilor adresate și de alte organe de presă în ultimele săptămâni, despre ce se va întâmpla cu traficul auto în centrul orașului, după apariția BILLA, pe unde vor ajunge tir-urile în acea locație, ca să alimenteze BILLA, cum va fi suplinită dispariția parcării din fața BILLA, care va fi mereu plină și, deci, inexistentă pentru conducătorii auto care ajung în centrul Târgu Jiului în alte scopuri.
Publicarea acestei investigații este un prilej de tristețe pentru mine deoarece, pentru Brâncuși, pierd încă un amic.
Voi reveni.
Note:
1.Mulțumesc, pentru susținere, unor organe de presă cărora le sunt mai dragi Brâncuși și adevărul, decât banii: Pandurul, Gorj Media, Ziarul Gorjului și Tele 3.
2. Deoarece niciun om de cultură din Gorj nu ia poziție față de această crimă în derulare, îmi rezerv dreptul de a deduce că au murit de vii și de a-i trata ca atare. Probabil că de aici înainte îi voi numi, simplu, strigoii.