La sfârşitul săptămânii trecute, s-a aflat în Gorj Viorel Dănacu, Mare Maestru al Marii Loji Naţionale a României, prilej cu care am încercat să pătrund în culisele masoneriei, o organizaţie relativ ermetică.

Cu ce treburi, pe la noi, pe la Târgu Jiu?
În primul rând, noi în fiecare toamnă venim în Gorj. Avem o Lojă la Hobiţa, satul în care s-a născut Constantin Brâncuşi, o Lojă sătească. De obicei, primul Mare Consiliu îl facem în Bucureşti, acolo unde este sediul Marii Loji, deschiderea Anului Masonic, iar următoarea Ţinută de Mare Consiliu o desfăşurăm în regiunea Gorjului. Anul trecut a fost la Tismana, anul acesta am găsit bunăvoinţă la fraţii din această Lojă, a noastră, de aici din Târgu Jiu.
Comparativ cu nucleele de la nivel naţional, cum se prezintă Gorjul la momentul actual?
Loja “Constantin Brâncuşi”, de aici, din Târgu Jiu, este una puternică, cu oameni deosebiţi, care se ocupă de pregătirea masonică, de descifrarea învăţăturilor masonice, a simbolurilor, a numerelor ş.a.m.d. Pentru că asta este şi ceea ce ne dorim: a face francmasonerie, şi nu altceva.
Cum îşi face simţită prezenţa, din ce cunoaşteţi dumneavoastră, această Lojă în viaţa judeţului Gorj?
Cred că, în această perioadă, foarte puţin – mă refer la perioada de la constituire, de un an şi ceva.
Care sunt motivele?
Este o perioadă de aşezare a acestei Loji, de obişnuire a membrilor ei unii cu alţii, de a se împrieteni, de a se înfrăţi, pentru că încrederea unul în celălalt, practic, este liantul care-i uneşte, şi asta necesită o anumită perioadă.

„O parte din elita judeţului, în Loja <<Constantin Brâncuşi>>”

De cine este condusă?
Aici este un medic, un om deosebit, care a reuşit să strângă – zic eu – elita judeţului, sigur, nu în totalitate, dar toţi cei care sunt am văzut că au merite deosebite, prin ceea ce înseamnă cunoaşterea, comportamentul, moralitatea.
Aţi putea enumera una sau două realizări de interes public, de la înfiinţarea ei şi până acum?
Sigur. Avem monumentul candelă de la Alba Iulia: două mâini gigantice din bronz. Este monumentul ridicat de fraţii noştri din Loja “Horea, Cloşca şi Crişan”, în memoria eroului şi, deopotrivă, martirului Horea, care a fost iniţiat într-o Lojă…
Bun, şi la Gorj?
La Gorj, în Hobiţa, avem monumentul eroilor din primul şi al doilea război mondial, din curtea bisericii din satul Hobiţa, pe care l-au făcut fraţii din această Lojă cu ajutorul fraţilor din Marea Lojă Naţională a României, şi apoi troiţa de lemn, din cimitirul satului, lângă mormântul părinţilor lui Brâncuşi, ca semn creştin al lui Brâncuşi, care este înmormântat la Paris. Deci, este o troiţă lângă bisericuţa de lemn, de acolo, de lângă zăvoi. Acum patru sau cinci ani, când s-au împlinit 100 de ani de la construirea bisericii din Peştişani, atunci, de asemenea, am ajutat şi susţinut financiar cu ceea ce a însemnat zugrăvirea bisericii la exterior şi o serie întreagă de obiecte de cult, pe care le-am donat.
Acestea sunt nişte acţiuni izolate. În afară de ele, membrii Lojei au şi alte statusuri sociale. Sunt oameni de afaceri, profesori, unii investesc în media şi, personal, am constatat că sunt o categorie aparte, care efectiv contribuie la dezvoltarea judeţului. Despre asta aş fi vrut să vorbim mai mult, decât despre aceste momente izolate care, în mod clar, sunt asociate cu masoneria. Trăim nişte vremuri din ce în ce mai tulburi şi mulţi văd în masonerie o posibilă sursă de limpezire. În această zonă aş vrea să ducem discuţia.
Dacă am înţeles bine, legat de manifestările lor în viaţa de zi cu zi… În ceea ce îi priveşte pe fraţii din Obedienţa mea, din Marea Lojă Naţională a României, sunt foarte puţine acţiuni în care membrii se manifestă în mod organizat, ca şi instituţie. În cei opt ani scurşi de la constituire, foarte mult ne-am ocupat de organizarea noastră, de construirea de Temple, deci practic doar în plan extern s-a regăsit o prezenţă a noastră prin participările la conferinţele internaţionale, prin participările la diferite simpozioane, unde am informat despre existenţa masoneriei române. Prezenţa noastră în Confederaţia Masonică europeană, prezenţa la  Conferinţa Masonică de la Edinburg, din Gabon, din Brazilia… E foarte important ca la aceste conferinţe, unde participă masonerii din cât mai multe ţări, să fie prezentă şi România. Sigur că am primit nenumărate întrebări. În Gabon, preşedintele Gabonului, care a murit cu ceva timp în urmă, era chiar Şeful Ritului Ecuatorial, Suveran Mare Comandor. Delegaţia Supremelor Consilii din Lume a fost primită la nivel de preşedinte al Gabonului. Şi, sigur, au fost momente în care a trebuit să prezentăm situaţia reală din România. Am căutat să nu prezentăm lucrurile mai puţin plăcute, cu toate că, surprinzător, ei le cunoşteau foarte bine.

Prestigiul masoneriei, lezat prin diversiuni

Prin ce alte pârghii le puteau cunoaşte?
Prin diferite părghii. Din nefericire, am studiat arhivele masonice din perioada ‘80 – ’89, şi foarte mulţi francmasoni au fost racolaţi de serviciile de informaţii, de Securitate, dar şi de serviciile din exterior. Din păcate, în aceşti 20 de ani, am văzut prezenţe active care nu fac altceva decât să continue cu diversiuni, cu fel şi fel de acţiuni prin care nu au făcut decât să scadă prestigiul francmasoneriei. Dau exemplu această diversiune legată de regular – iregular. Dacă mergeţi în oricare ţară din lume, să vorbiţi cu oricare mason – eu am întrebat pe cineva chiar de la Marea Lojă Unită a Angliei, a început să zâmbească şi, practic, nu mi-a dat răspuns, pentru că nu vor să discute acest subiect…
Ajungem aici la faptul că nu este foarte coagulată mişcarea masonică în România. Pe scurt, câte Loji sunt, de ce, dacă există interese să se întâmple aşa…
Da, interesele sunt ca masoneria să fie disipată…
Ale cui?
Ale unora care descind din fostele structuri securisto – comuniste şi care nu fac altceva decât să se perpetueze…
Cu ce îi încurcă mişcarea masonică?
Nu-i încurcă cu nimic, cred că este o chestiune de mental, practicile pe care le-au avut însămânţate bine în perioada respectivă…
De a monitoriza şi bloca orice formă de asociere?
Absolut, şi care văd că din păcate trenează.
Bun. Deci câte Loji sunt?
În ţară sunt  trei mari Loji, corespondente ale celor trei curente universale, respectiv linia anglosaxonă, Marea Lojă Naţională din România, condusă de fratele Eugen Ovidiu Chirovici, este Marele Orient al României, corespondent al Marelui Orient al Franţei, şi Marea Lojă Naţională a României , corespondentă lui Grand Loje de France.
Au obiective declarate, formale identice, sau diferite?
Diferă preocupările sau, eu ştiu, ce au ei ca îndeletniciri. De exemplu, noi mergem pe o lucrare spirituală ritualică morală, mergem pe o pregătire a  membrilor lojei, cei de la Marele Orient nu au, de exemplu, pe masă, pe Altarul Jurămintelor, Biblia, deci ei acceptă şi ateii, acceptă şi femeile, iar curentul acesta, corespondent al liniei anglosaxone, este un curent mai modernist, cu o ţinută rituală de câteva minute, deci nu se mai păstrează coloana vertebrală, partea ritualică.
Dincolo de aceste cutume, din aceste Loji se regăsesc, se coagulează facţiuni şi în structuri de interese economice?
Este ceea ce încerc să subliniez de ceva timp: necesitatea existenţei unei masonerii umaniste independente a românilor. Este important să avem independenţă, ca şi instituţie, pentru că atâta timp cât depinzi de factori economici, politici şi de diverşi lideri financiari, atunci obedienţa nu mai este independentă, şi este aservită.

„După Revoluţie, în masonerie au intrat mai puţini oameni cu carte”

Îmi puteţi spune câţiva puternici oameni de afaceri români masoni?
Conform cutumelor noastre, nu este normal să le divulg numele, dar presa a mediatizat o serie întreagă de nume. După Revoluţie, în masonerie au intrat foarte mulţi oameni de afaceri, cu bani, şi mai puţini oameni cu carte. Este dureros că în aceşti 20 de ani nu s-a reuşit construirea de Temple masonice. Surprinzător, nici nu s-au revendicat cele confiscate în anii ’48, de către Partidul Comunist.
În Gorj a existat un astfel de edificiu?
Acum vrem să construim, la Hobiţa, am cumpărat 1000 de mp de teren şi vom face un templu de lemn.
Ce condiţii trebuie să îndeplinească un candidat pentru a intra în masonerie?
Să aibă cel puţin 21 de ani, să aibă posibilităţi materiale suficiente de a se întreţine, pentru că aici nu trebuie să duci grija zilei de mâine, trebuie să ai o stare de confort material, şi, sigur, să fie un om de onoare, un om corect, un om sincer, un om care să practice justiţia, care să îşi iubească ţara…
Care ar fi beneficiile materiale şi spirituale?
De cele spirituale putem vorbi. Materiale, practic, eu nu am regăsit, şi, de obicei, toţi cei care intră – după un timp foarte scurt – se retrag, chiar dacă rămân în anumite zone. În francmasonerie intri ca să oferi lumină, după ce, bineînţeles, ajungi la un anumit prag de perfecţionare, practicând virtuţile, descifrând textele biblice, pentru că Biblia se află pe altarul jurămintelor ş.a.m.d. Şi, foarte important pentru candidat, noi avem un centru independent – Centrul Regional de Studii Francmasonice Paris Bucureşti, unde sunt aduşi în prima fază, unde sunt antrenaţi în diverse acţiuni şi studii despre francmasonerie, şi, după o anume perioadă, dacă cel în cauză simte nevoia să se adreseze de a accede în Ordin, o face. Deci, acesta este modelul pe care îl practicăm noi. Deci, să vină din lăuntrul tău şi din coştiinţa ta.
Aproximativ câţi membri aveţi, în Lojă?
Avem aproape 1000 de membri.
În total, toate cele trei loji?
În 2002, eu am lăsat 1200 de membri la cealaltă mare Lojă, eu eram Mare Trezorier Adjunct la Marea Lojă Naţională, pe vremea Marelui Maestru Gheorghe Comănescu. La Marele Orient sunt în jur de 150, pentru că este o Obedienţă tânără, de câţiva ani, şi cam atât, pentru că celelalte nu sunt Obedienţe.
Care sunt obiectivele declarate ale Lojei dumneavoastră, faţă de România?
Încercăm să creştem numărul membrilor, să aducem oameni de calitate, pentru că observăm în viitor o înrăutăţire a situaţiei în ceea ce înseamnă omul. Sigur, asta înseamnă foarte mult egoism, foarte mult individualism, foarte multe orgolii, foarte multe prejudecăţi. Cred că francmasoneria poate să contribuie, pentru că în Lojă învăţăm să ne acceptăm cu toţii, să lucrăm în echipă, din prea-plinul meu să îţi dau şi ţie,  din prea plinul tău să îi dai şi lui.
Ne interesează  foarte mult realizarea unor punţi de legătură cu francmasoneria din Uniunea Europeană. Avem pârghiile din această Confederaţie Masonică Europeană şi, împreună, cred că vom putea rezolva foarte multe lucruri. Acum, Confederaţia lucrează la un proiect umanitar pentru Africa, şi probabil că astfel de acţiuni vor fi repetate anual. Este o aşezare, zic eu, a francmasoneriei de rit scoţian, antic şi acceptat. Este interesantă, la nivel internaţional, menţinerea purităţii ritului scoţian, antic şi acceptat.
Cum apreciaţi actualul stadiu de dezvoltare economică, socială şi instituţională a României?
Cred că ne aşteaptă o iarnă foarte grea, sub aspectul convulsiilor sociale, vor fi creşteri spectaculoase ale preţurilor, şi cred că, indiferent ce preşedinte va ieşi, starea de haos şi de corupţie va continua, se va perpetua.

„Lojele din România nu sunt suficient de puternice”

Au Lojele masonice pârghiile necesare să “uneltească” pentru îmbunătăţirea situaţiei din România?
Nu. Nu sunt suficient de puternice. Ele nu au nici Temple, în această fază, unde să se poată reuni.
Care este situaţia în statele rupte din fostul bloc comunist?
Situaţia este aceeaşi, sunt în faza de organizare. Încă au parte de represalii, în Bulgaria şi Polonia li s-a dat foc la temple.
Există şi interese transnaţionale să stea lucrurile aşa?
Trebuie să ne câştigăm independenţa. Sunt foarte mulţi acum care apar în România după 40 de ani trăiţi în străinătate, care vin şi spun că sunt mari masoni şi că ei au venit să facă masonerie în România, să salveze România. De obicei, aparţin unor servicii secrete străine sau unor Mari Loji care nu au alt interes decât să disipeze, să toace mărunt obedienţele care doresc să construiască, doresc să facă ceva. Există fel şi fel de astfel de acţiuni, şi ele sigur că îşi găsesc corespondenţă în România, din partea unor oameni cu aceleaşi preocupări. Pentru că nu este admisibil ca după ieşirea la lumină din 1989, francmasoneria în loc să reînvie, în loc să-şi reia activitatea în bune condiţii, practic să asistăm la un haos chiar în rândul francmasoneriei.
Cum apreciaţi că abordează presa românească acest fenomen masonic?
Din ce în ce mai bine documentaţi.
Susţineţi vreunul din candidaţii la preşedinţie?
Eu nu, şi nici organizaţia noastră nu susţine. În cadrul Lojei mele membrii sunt din toate partidele politice, ar fi absurd să le impună cineva pe cine să susţină. De aceea, la 12 septemrie am făcut o declaraţie de delimitare, pentru a nu fi antrenaţi în jocurile care se fac în această perioadă.