Gabriela Gîngioveanu – La emisiunea de joi seara trebuia să fie invitaţi senatorii Greblă şi Ruşeţ. Domnul Greblă nu a mai putut veni, fiind plecat în Armenia, iar domnul Ruşeţ m-a sunat pe la 14.30 şi mi-a spus că nu mai participă nici dânsul la emisiune, pentru că avea o şedinţă foarte importantă, care nu ştia cât se va întinde. Atunci am ales să aducem un lider de la PSD şi unul de la PDL. L-am sunat pe domnul Călinoiu, care, spre surpriza mea, a acceptat invitaţia noastră.
G.G. – Nu. L-am întrebat dacă vrea să fie singurul invitat, încercând să evit a mă trezi în ultimul moment că nu mai participă la emisiune, a spus că nu are această pretenţie, şi-atunci l-am întrebat dacă vine alături de Ionel Manţog, şi nu a avut nimic împotrivă. Apoi l-am sunat pe domnul Manţog, care a acceptat şi dânsul, deşi mai avea o obligaţie la un alt post de televiziune.
G.G – Nici Manţog, nici Călinoiu.
C.M. – Ce să zic… La astfel de emisiuni trebuie să plecăm de la o zicere a lui Brucan, cum că libertatea presei n-a fost niciodată visul analfabeţilor. Aşa că putem discuta orice… Mie nu-mi place întrebarea asta, cum s-a organizat emisiunea, pentru că eu tocmai am fost comparat cu Valentin Stan în variantă locală…
C.M. – Sunt vip…, sunt … bip, şi am statut de invitat permanent. De treburile de bucătărie se ocupă Gabi, în calitate de realizator.
C.M. – Da, cu zece minute înainte, pentru că întârzii, abia vin, cu maşina, de la ţară.
G.G. – Pot să confirm eu, întârzie tot timpul…
C.M. – Eu chiar muncesc la ţară, car sacii cu struguri cu cârca, nu-mi e nicio jenă de chestia asta, întârzii de fiecare dată, pentru că nu vreau să îmi forţez maşina pe care o am în leasing…
C.M. – Da, sunt latifundiar… Dar e problemă că mai e o soacră la mijloc…
C.M. – Da, de altfel investesc foarte mult în agricultură, şi în zootehnie, vreau să spun că sunt un găinar şi atât, mai departe nu comentez…
C.M. – Da, pot să spun că sunt liber. Am făcut afirmaţia asta la început ca să clarificăm lucrurile, că putem vorbi orice.
G.G. – Primul a ajuns domnul Călinoiu…
Eraţi amândoi?
G.G. – Da. Surprinzător, incredibil, ajunsese şi Claudiu. Domnul Călinoiu era foarte destins, foarte bine dispus, ne-a povestit cum s-a lăsat de fumat, am avut câteva minute agreabile, am intrat în studio pentru că celălalt invitat întârzia, apoi a ajuns şi domnul Manţog, moment în care tensiunea a devenit, brusc, maximă… Din acel moment toată lumea a devenit serioasă, n-au mai fost glume, sau mai erau alea palide pe care încercam noi să le facem pentru a destinde atmosfera.
G.G. – Nu. Tensiunea era între ei doi, şi era atât de puternică încât se răsfrângea asupra tuturor.
G.G. – Era reală, aş spune eu, din experienţa altor emisiuni. Şi Manţog, şi Călinoiu au mai participat la emisiuni moderate de mine şi a fost mult mai destinsă atmosfera cu alte ocazii.
G.G. – Nu, dar ne-am temut să nu se întâmple…
C.M. – Nu, ştiam reacţiile, ştiam istoricul confruntărilor dintre cei doi, ne aşteptam la ieşiri virulente din partea amândurora. A fost tensiune, a fost şi momentul de aşa natură, tocmai se făcuse anunţul cu ieşirea PSD-ului de la guvernare, ne aşteptam la acuzaţii din partea celor doi.
C.M. – Nu am avut niciodată astfel de şedinţe înaintea vreunei misiuni.
G.G. Nu există aşa ceva.
G.G. – Strategia a fost să-i aducem pe amândoi, să facem audienţă.
C.M. – Şedinţă a făcut Gabi, în calitate de realizator, cu mine, în calitate de invitat permanent, în sensul că mi-a impus ca, în condiţiile în care o să-l atac pe Călinoiu, să fac acelaşi lucru şi cu Manţog, pentru a rămâne imparţiali. Văzându-le atitudinea de la începutul emisiunii, nu a mai fost nevoie să le punem noi nervii la încercare.
G.G. – Simpla lor prezenţă, unul lângă altul, le-a pus grav de tot nervii la încercare.
G.G. – Aşa este decorul, nu aveam cum să facem altfel, nici măcar pentru domnul Manţog.
G.G. – Dacă e să ne luăm după reacţiile de la final, cred că amândoi au plecat puţin storşi, deşi Manţog şi-a menţinut până la final zâmbetul şi charisma în declaraţii.
C.M. – Nu, de obicei îmi impun cameramaniii şi cei de la lumini, pentru că eu m-am născut blond cu ochi albaştri…
G.G. – Amândoi avem o problemă, da…
C.M. – Am mai venit cu sacou la emisiune, dar nu m-au lăsat să-l port, pentru că nu se mai vedea nimic la televizor. Aseară, spre surprinderea mea, m-au lăsat, pentru că aveam toţi cam aceeaşi culoare.
G.G. – A fost singura glumă la care s-a râs la comun, asta că avem toţi patru aceeaşi culoare, a fost singurul lucru care i-a amuzat pe cei doi.
C.M. – Nu există niciun scenariu în spatele emisiunii, nimic premeditat, poate noi, ca şi gazde ale emisiunii, mai punem, din când în când, câte ceva la cale. Am pus o dată ceva la cale şi nu ne-a ieşit pentru că am uitat eu obiectele în maşină. Am vrut să-l provocăm pe primarul Bucurescu, în direct, la o partidă de poker şi am uitat cărţile în maşină. În rest, nu punem nimic la cale, de cele mai multe ori nici nu discutăm înainte, ştim doar evenimentele în care a fost implicat personajul invitat, şi încercăm să ne facem treaba fiecare. Toată lumea spune că Manţog şi Călinoiu se ceartă în public, şi în spate sunt prieteni. Vreau să spun că, după emisiune, nici măcar nu s-au salutat la plecare. Mai mult decât atât, în pauza emisiunii au fost câteva momente mai tensionate, în care s-au ameninţat reciproc. Au plecat fără să se salute, efectiv…
[youtube]khMlRs_4Yb4[/youtube]
G.G. – La finalul emisiunii, pentru că nu am avut timp să citim mesajele în direct, şi mi-a părut foarte rău de ele, pentru că cei doi erau făcuţi hoţi, erau acuzaţi de telespectatori de fraudă electorală ş.a.m.d., i-am întrebat dacă vor să asculte mesajele. Au fost amândoi de acord şi le-am citit absolut toate mesajele primite. În secunda în care am terminat de citit, domnul Călinoiu s-a ridicat, înainte să ne decablăm, noi, ceilalţi, moment care mi s-a părut foarte ciudat…
G.G. – Nu, a spus doar că se grăbeşte, moment în care m-am ridicat şi am spus că îi cunosc de foarte mult timp pe amândoi şi nu mi se pare ok atitudinea pe care au avut-o şi că, dacă vor să aibă o discuţie, eu şi Claudiu ne putem retrage. Au refuzat.
G.G. – De obicei nu facem lucrul acesta, deşi atunci recunosc că l-am făcut, pentru că miza emisiunii era destul de mare şi avem nevoie pentru o emisiune viitoare de lucruri amuzante care se întâmplă în pauzele publicitare.
C.M. – Da.
G.G. – Da.
G.G. – Asta trebuia să ne întrebi aseară, să ne laşi să ne gândim până astăzi, să facem compunere…
C.M. – Ar fi un judeţ bogat.