*“GORJFEST” – Festival Internaţional de Arte Vizuale, ce se desfăşoară în judeţul Gorj, în perioada 7-16 octombrie. Secţiuni: arte plastice, film documentar şi fotografie. Participanţi: 30 de artişti români şi străini – Cipru, Turcia, Serbia, Italia, Israel, Bulgaria, Statele Unite ale Americii, Republica Africa de Sud, Republica Moldova şi România. Ca de fiecare dată, lucrările realizate vor intra în patrimoniul Centrului Judeţean pentru Promovarea şi Conservarea Valorilor Tradiţionale Gorj. Context în care nu putem trece mai departe dacă nu reţinem o declaraţie, preluată şi de mass-media locală, a directorului Ion Cepoi: “Cu mâhnire spun că şi lucrările realizate la această ediţie a festivalului vor rămâne într-o încăpere unde nu există nici un fel de condiţii de depozitare. Aici mai sunt peste 100 de lucrări care nu pot fi văzute din cauza lipsei de spaţiu. Sunt lucrări de o valoare inestimabilă realizată de artişti din Argentina, Columbia, Japonia, Grecia, Marea Britanie etc. Aceste lucrări trebuie expuse, iar oamenii să le vadă. Am solicitat spaţiu tuturor celor în măsură să rezolve această problemă. De câţiva ani primesc doar promisiuni. Am venit chiar şi cu soluţii, dar în zadar. De exemplu, un muzeu de artă contemporană poate fi amenajat în incinta şcolii dezafectate de la Hobiţa sau în sediul Casei de Cultură din Peştişani, care nu a fost finalizat încă. Ne-am dori să folosim ca sediu pentru muzeu chiar şi o centrală termică dezafectată din Târgu-Jiu, dar care să fie într-o zonă centrală, pentru a putea avea vizitatori. În cazul în care, până la sfârşitul anului în curs, nu va fi rezolvată problema spaţiului, începând de anul viitor Muzeul de Artă Contemporană Gorjfest va funcţiona în altă capitală de judeţ. Am primit invitaţii din partea autorităţilor din Hunedoara şi Vâlcea pentru a expune acolo lucrările realizate în Gorj şi sunt decis să le accept.” De unde ne putem închipui că lalolată poverii operelor lăsate de Constantin Brâncuşi se adaugă şi aceasta, ce se va rezolva de autorităţi abia la “Sfântu’-Aşteaptă”, cel cu jumătate de aripă de la un înger şchiop. Vom reveni!
*PLASTICIENI GORJENI – Catalogul de toamnă al Asociaţiei Gorj a Artiştilor Profesionişti în domeniul Artelor Vizuale U.A.P.R. cuprinde 17 artişti plastici de-ai locului, de la Mihai Ţopescu la Valer Neag. Prefaţa aparţine criticului craiovean Florin Rogneanu – fiind o istorie scurtă a plasticii gorjene, începând, din 1981, de când Radu Igoszag, excelentul desenator, a luat pulsul urbei şi a intrat în contact cu Iosif Keber, cel mai important pictor de biserici de tradiţie bizantină din România secolului XX, şi cu fiul său Adrian, de asemenea pictor de biserici şi un excelent gravor, mare cunoscător al renaşterii italiene. Catalogul se doreşte material promoţional al Programului “Săptămâna Turismului Gorjean”. Iată, artişti chiar avem, turiştii însă lipsesc… aproape cu desăvârşire!
*LA ADIO, CONSTANŢA BUZEA… – Leac pentru îngeri: “Sunt tristă, dar de tine niciodată./ Fug animalele speriate de minuni/ La care nu mai ştim să ne gândim,/ Miercuri şi marţi, vineri şi luni.// Săraci în zile, cine ştie, trecem/ Legaţi la gât de lungi copilării/ Ninşi de puterea sfintelor petreceri/ A nu fi, a te naşte, a iubi.// Ce-mi dai, să nu mor azi, să mai rezist?/ Leac pentru îngeri, cântecul meu trist.”
*ŞI (MAI) MEREU JOHNY RĂDUCANU – Marele artist ne-a părăsit anul trecut, aproape de împlinirea vârstei de 80 de ani – pe 19 septembrie. Dintr-un interviu inedit publicat de curând de cotidianul PUTEREA, reţin:  Întrebare: “Avem mai puţine elite decât acum 80 de ani?” Răspuns: “Nu. Creiere avem, dar sunt scârbite, le e silă de ce se întâmplă. Oameni deştepţi sunt în ţară, oameni grozavi. Unii stau în umbră, mulţi pleacă pe afară. Căci a rămas de la comunişti. Un ministru avea cinci secretari care făceau treaba. Dar nici unul mai deştept decât el. Nu le plăcea. Mitocănia şi prostia românească sunt unice în lume! Şi nu vorbesc decât pe fapte reale. Uite ce fac românii la biserică la agheasmă, că se omoară.” Şi tot de acolo : „Era o vorbă în copilăria mea: „Cum e ciorditorul acesta?”, iar răspunsul era „E băiat bun!”. „Cum adică e băiat bun, dacă e ciorditor”, îl întrebam eu pe tata. Şi zicea: „Fură el, fură, dar mai lasă şi de prăsilă”. Nu pot să uit chestia asta toată viaţa. Înţelegi cum vine asta?” Domnişoarelor, doamnelor, domnilor şi voi,  toţi îngerii, pentru noi – Johny Răducanu!!!