Interviu cu Mihai Prunariu, fostul președinte al PPDD Gorj

“Am crezut că într-un partid nou sunt principii noi, oameni noi și un alt fel de politică”

–Alex Gregora: Domnule Mihai Prunariu vă mărturisesc că v-am urmărit evoluţia politică, de departe. M-am şi mirat ce v-a apucat, aşa, deodată, să intraţi în partidul – spun eu – unui băieţaş din Caracal – să-l conduceţi la acele rezultate (ne)aşteptate şi, la final, când vă aflaţi cu…  trăsura încărcată, să vă daţi nemţeşte demisia.
–Mihai Prunariu: Domnule, eu sunt unul dintre cei ce răspund în general provocărilor. Am avut câteva propuneri de a prelua conducerea P.P.D.D. la nivelul judeţului Gorj, în condiţiile în care domnul Căruntu renunţase. Nu mi-a fost uşor  să iau decizia, dar am acceptat după trei săptămâni–o lună, fiind incitat şi de faptul că era un partid nou apărut pe scena politică. Am crezut că preluând un partid nou ,vor exista şi principii noi în politică, se vor alătura şi oameni noi, care vor face un alt fel de politică. E drept că m-am înşelat, însă am obţinut la primele alegeri rezultate deosebite – locul II pe ţară, în condiţiile în care am avut o structură judeţeană constituită doar cu două luni înainte de alegeri. Mulţi oameni au fost destoinici, mulţi m-au decepţionat, dar asta-i viaţa, de fapt politica. Am întâlnit şi oameni de mare onoare, gen Gigi Pecingină, şi am început să cred că şi în politică poţi schimba ceva şi poţi să-ţi respecţi educaţia şi principiile tale de viaţă.

“PPDD, un partid creat ca și OTV, ca să producă bani”

-A.G.: De ce a fost creat acest partid?
-M.P.: Am crezut că venind din presă şi vorbind de multe ori despre lucrurile urâte ce se întâmplă în România, D.D. ar fi o garanţie pentru un lider naţional. În partidul ce l-a construit aş fi putut activa şi aş fi putut să-mi aduc aportul la schimbarea de care el vorbea. M-am înşelat. P.P.D.D. este un partid creat ca şi televiziunea respectivă, făcut ca să câştige bani, iar atunci când eu nu am mai fost pe placul conducerii centrale din mai multe considerente – unele poate o să le spun, altele nu – am fost schimbat în condiţiile în care fusesem felicitat cu doar o săptămână înainte.
-A.G.: Să recapitulăm: în urma alegerilor,  dumneavoastră aţi devenit consilier judeţean, iar candidatura la preşedinţia Consiliului Judeţean v-a clasat pe locul al treilea…
-M.P.: Eu am luat 3.000 de voturi peste partid. Am obţinut, personal, un procent de 14,50% – partidul doar 13,21%. Şi candidatul la primăria municipiului Târgu-Jiu, Gigi Pecingină, a obţinut un rezultat foarte bun în bătălia cu Florin Cârciumaru. Am fost schimbat din funcţie după toate aceste realizări. Aşa că mi-am depus demisia şi din funcţia de consilier judeţean, pentru că eu nu am intrat în politică pentru o funcţie. De-am analiza procentele menţionate mai sus, cred că aş fi fost îndreptăţit să rămân consilier judeţean…

“Dan Diaconescu îmi cerea lucruri cu care eu nu eram de acord”

-A.G.: …Aţi depus de fapt şi jurământul. Apoi, cine v-a mai urmat?
-M.P.: Au fost 6 oameni, deci eu – la Consiliul Judeţean, Gigi Pecingină la Consiliul municipal, Luci Boian – următorul pe lista consilierilor locali, Dudea Cornel, Genu Căruntu şi Aurel Slapciu, de la Motru…
-A.G.: Un desant, adevărat, cu onoare, lucru rar întâlnit în politica românească. Cu toţii aţi dat cu piciorul unor avantaje materiale şi nu numai…
-M.P.: Sunt de acord cu dumneavoastră. Noi am intrat în politică numai cu gândul de a schimba ceva şi de a ne păstra educaţia, principiile, ideile. Iar funcţia de consilier judeţean nu a fost un scop în sine pentru mine, din onoare mi-am pus demisia, iar respectarea principiilor de viaţă este mult mai importantă…
-A.G.: Cu preşedintele naţional aţi avut vreo explicaţie faţă în faţă?
-M.P.: Am avut nenumărate discuţii în perioada campaniei electorale, fiind încântată conducerea de activitatea mea şi de rezultatele obţinute de întreaga echipă. Domnul Dan Diaconescu nu mă scotea din “Excelenţă”, după care între mine şi el au apărut anumite fisuri, pentru că îmi cerea anumite lucruri cu care eu nu eram de acord. Nu puteam să fiu tovarăş de partid, nu puteam să accept candidatura unor oameni ce erau deja condamnaţi sau aveau dosare pentru corupţie. Nu puteam să accept schimbarea unor oameni din structura partidului, care obţinuseră funcţii de consilieri locali numai pentru că existau alte interese, nu cele de partid…

“Nu-i înțeleg pe Mihai Vulpe și Aurel Slapciu”

-A.G.: Însă au mai rămas unii în funcţiile obţinute prin truda comună, înțeleg…
-M.P.: …Au rămas. Dacă la cei mai în vârstă poţi înţelege de ce, pe cei tineri n-am să-i înţeleg. N-am să-l înţeleg pe Mihai Vulpe, care a fost adus de mine în partid şi a fost pus pe lista consilierilor locali de către Gigi Pecingină. El şi-a dat demisia împreună cu noi în conferinţa de presă, întorcându-se ulterior la 180 de grade. N-am să-l înţeleg vreodată nici pe Aurel Slapciu, cel pentru care am fost la Bucureşti şi am avut discuţii aprinse cu conducerea partidului pentru validarea sa ca si consilier judetean, pentru că mi s-ar fi părut îndreptăţit să intre în locul lui Petrică Nanu. Şi el şi-a anunţat demisia – un om tânăr, la 42 de ani – ca să se întoarcă şi să încerce să găsească tot felul de motivaţii. Dacă ar fi doar după aceşti oameni, probabil că aş fi avut acum o carieră politică încheiată, în condiţiile în care de unii dintre ei am fost dezgustat şi m-au lăsat să înţeleg că politica este chiar cea văzută din afară. Este o mocirlă în care nu trebuie uneori să intri. Doar oameni de felul lui Gigi Pecingină, Lucian Boian, Genu Caruntu, Cornel Dudea şi alţi câţiva – m-au făcut să cred că în politică îşi mai au locul oamenii cu caracater şi de valoare, pentru care merită să continui totuşi activitatea. Putem schimba politica chiar dacă o înjurăm, ea nu are vreo vină, ci unii dintre oamenii ce o fac aşa cum o fac…

“Dan Diaconescu a pus ciocoi în conducerea partidului”

-A.G.: A contat numele liderului maxim al Partidului Poporului D.D. în campanie?
-M.P.: Aş fi un făţarnic să spun acum că partidul nu ne-a ajutat. Au fost destui cetăţeni care l-au agreat pe Dan Diaconescu. Desigur, avându-se în vedere că este un partid nou, atent la frustrările oamenilor. Tot aşa, sunt şi mulţi dintre cei care mi-au spus că ei nu votează partidul, ci doar pe mine sau pe Gigi Pecingină. Dar cred că până la urmă am simţit că nu mă regăseam cu adevărat în P.P.D.D., care, prin declaraţiile lui Dan Diaconescu se prezenta ca un partid ce luptă cu ciocoii. Până la urmă, la organizaţiile judeţene, acesta a început să pună ciocoi la conducere. De ce? N-am găsit încă răspunsul… n-o spun  dintr-o frustrare a schimbării mele, drept dovadă aş fi putut rămâne consilier judeţean, dar modul în care s-a procedat cu mine şi ceea ce am observat eu că doreşte acest partid pe viitor nu se mai intersecta cu principiile mele şi cu ceea ce îmi doream eu să fac în politică.
-A.G.: Semnul partidului era aproape indecent. L-aţi folosit?
-M.P.: L-am făcut… Regretul meu acum este al faptului că nu îi mai pot reprezenta pe acei oameni care mi-au dat votul lor mie, nu partidului. Am considerat că în P.P.D.D. începusem să mă lupt cu morile de vânt asemenea lui Don Quijote… Am preferat să renunţ. Demisia întotdeauna este un act de onoare. Atunci când considerăm că trebuie să ne respectăm, este necesar gestul menţionat.
-A.G.: Domnule, dumneavoastră chiar sunteţi neamţ! Despre politicienii gorjeni ce impresii aveţi ?
-M.P.: Eu am dorit să fiu altfel. Aş fi vrut să vorbesc mai puţin şi să mă reprezinte faptele. Viaţa politică este un pic ciudată. De 20 de ani vedem aceiaşi oameni, aceleasi lucruri spuse, aceleaşi nerealizări. Sunt, e adevărat, şi oameni serioşi, însă mai puţini… Nu spun ca eu aș fi schimbat lumea. Poate doar aș fi încercat. Apoi, să nu credem că noi gorjenii suntem altfel decât alţii în domeniul politic. Sunt politicieni faţă de care am mari rezerve, oameni ce calcă pe cadavre, care sunt în stare de orice ca să-şi realizeze interesul personal.
-A.G.: Partidul în care aţi fost era de stânga, de dreapta, de centru?
-M.P.: Să privim şi la ceea ce se întâmplă în Europa: de fapt partidele la nivelul doctrinelor politice s-au cam uniformizat, sunt alte idealuri, nu mai sunt clar de o anumită orientare politică. Nu ştiu dacă doctrinele sunt atât de importante, cât mai ales oamenii care fac politică…
-A.G.: Mulţumesc şi Doamne-ajută.