*SERILE LA BRĂDICENI – Recitesc din colecţia proprie, cu nostalgie, întâiul număr al revistei „Serile la Brădiceni” – Supliment literar al Jurnalului Poliţiei Gorjene, anul I, nr.1, septembrie 1997. Şi ca să-şi amintească tot gorjeanul, pun în pagină caseta redacţională: „Publicaţie editată cu sprijinul Ligii Culturale Dr. Nicolae Hasnaş; Colegiul de redacţie: Constantin Codiţă, Ion Popescu, Ion Cepoi, Alex Gregora; Culegere text: Georgiana Bură; Fotografii: Gheorghe Ceauşescu, Ion Catană; Tehnoredactare computerizată: S.C. Fior Design S.R.L., Ing. Mitică Popescu; Tiparul S.C. Gutenberg.Internaţional S.A. Craiova”. De pe prima pagină însă reiau cu înfrigurare articolul semnat de poetul, plecat de-o vreme într-o solie de pace la îngeri, Ioan Flora – „Serile şi dimineţile poeţilor”: „Pe unde au mai fost seri, aurore boreale, ruperi de nori, stele călătoare, cocori căzători?”, l-am întrebat pe prietenul meu cu care n-apucasem (încă) să vânez lei. „Păi, la Dikanka, la Struga, undeva în Spania, la Weimar, la Mirceşti”, a răspuns. „Atunci, de ce nu şi în triunghiul  Hobiţa-Bistriţa-Brădiceni, am spus, unde începutul de mileniu n-a fost consumat încă acum un secol, prin cioplirea în piatră, în aer, în lemn de cireş şi în gorun. Acesta ar putea fi un prezumtiv dialog (în triunghi desigur) vizând SERILE DE LA BRĂDICENI ce trebuie să debuteze neapărat cu dimineţile (încă neabolite/neostoite) ale poeţilor, aceste himere pe picioare  de sticlă, oblojite uneori cu plumb, alteori  cu cuvinte. „Mai e în preajmă şi Titu Rădoi – am adăugat în Gând – şi desigur Tudor Arghezi.(…)”


Sunt publicate, de asemenea, texte ale academicianului Mihai Cimpoi, scriitorilor Lazăr Popescu, Zenovie Cârlugea, Ion Cepoi, Marius Marian Şolea, Spiridon Popescu, George Drăghescu, Tudor Voinea, Zoia Elena Deju, Ion Popescu, Alex Gregora ş.a. Sunt cuprinse şi articole documentare cu privire la istoria localităţii, semnate de Toma Iancu, Gheorghe Gârdu, Florian I. Goga… Încă o informaţie, ca să nu treacă şi ea în uitare: afişul Atelierului de poezie de la Brădiceni a fost realizat de graficianul Iulius Aurelian Şuţă!
*POETUL CRAIOVEAN NICOLAE COANDE, LAUREAT – În cadrul manifestărilor ce se desfăşoară în zilele de 7 – 8 septembrie la Târgu-Jiu şi Brădiceni, poetului craiovean Nicolae Coande i se decernează marele premiu. Iată-i un minunat poem: Nu vreau să îmbătrânesc cu lumina stinsă/ la jumătate/ în strigătele gregarilor din hala de peşte/ literatura cu solzi pe ochi/ nu vreau să mor ca un poet comunist/ în timpul comunismului literar/ lumina jumătate sub pat/ nu vreau să fiu judecat de mintea greoaie/ a celor care se-nvelesc în steagul propriei infecţii/ din cap până în picioarele putitoare./ Nu vreau lumina altora care pute. Nu-mi/ trebuie lucşii unui stadion de pis-lire/ femei plătite să reverse căldura/ mi-e de ajuns o lumânare scursă-n sine/ o bucată de om/ toată încă din aer şi nervi.” – La jumătate. Şi încă unul: ”La 44 de ani am câteva fire de păr alb/ în barbă./  S-ar zice că sunt cochet dar/ capul pluteşte deja în ţara zăpezilor veşnice/ ca într-un poem chinezesc din secolul patru/ într-un fel sunt şi eu un poet chinez/ care a cunoscut marşul cel lung/ revoluţia culturală / şi suficienţa numărului doi/ în timpul celui mai vândut scriitor din lume/ după Ecleziast./ E posibil ca Dumnezeu să fie ironic sau chiar/ anti-ironic// atunci când priveşte amuzat spre locul doi:/ nici în poezie nu există două fire de păr / la fel -/ în secolul patru/ al meu / sau al poetului care-L va detrona într-o zi.” – Poetul care-L va detrona.

*REVISTA „LUMEA GORJENEASCĂ” – Scriitorul Vasile Vasiescu, asemenea timpului, nu mai are răbdare. De aceea a reluat revista „Lumea Gorjenească” de acolo de unde o lăsase – de la el însuşi. Iar nr. 1/2012, septembrie serie nouă, a fost scris pagină cu pagină – Vasiescu vs. Vasiescu – fiind o ediţie de autor cu texte publicate în săptămânalul GORJNEWS şi o pagină de poezie dăruită de Gheorghe Grigurcu. Ca de fiecare dată, întâmplările literare şi editoriale cu amprenta W pot constitui exemple de performanţă pentru instituţiile culturale. Iată-i o mărturisire: „Într-o lume imperfectă, răzvrătită şi încordată, Lumea gorjeneasca îşi propune să manipuleze entuziasmul locului, demontând propaganda donquihotească asumată ca pe un privilegiu. Într-o lume devastată de păreri doar în talk-show-urile nopţii, Lumea gorjenească îşi propune să împiedice frazeologia oficială capabilă să contamineze cu suficienţă şi ambiguitate vitalitatea cuvintelor purtătoare de adevăr. Într-o lume interogată cu severitate despre pluralitatea ostilităţilor curente, Lumea gorjenească îşi propune cu îndărătnicie să limiteze accesul la naufragiul prin istorie, încercând să susţină dreapta măsură a solitudinii. O revistă nouă – ca un recurs la mai vechile metode, promovând cu disponibilitate creatoare prietenia în medii alergice, condamnate la singurătate. O revistă nouă – ocrotită imaginar de personaje capabile să profetizeze resemnarea noastră. O revistă nouă – ca o autobiografie scrisă sub jurământ, incriminând obsesia noastră herculeană.”
Iar eu, ca să închid un cerc al sincerităţii, redau (fără să am acceptul autorului, ce cu siguranţă ne poate ierta!) în cele ce urmează mail-ul primit de mine de la Vasile Vasiescu acum câteva seri: „Poetule, „Au înnebunit salcâmii”… Lumea gorjenească există, trebuie doar s-o petrecem. De undeva, de sus de tot, poate că Nae Diaconu zâmbeşte îngăduitor şi ne invidiază frumos… Ceteşte-o dimineaţă la cafea şi dă-o mai departe, vasile.vasiescu”. Ceea ce am şi făcut! Fiind în aşteptarea mustului şi vinului nou, mama ei de viaţă!