Primarul din Roşia de Amaradia, Liviu Cotojman, şi-a câştigat pe deplin porecla de „primarul – trei stadioane”. Pentru că astea sunt singurele realizări notabile din mandatul său din 2008 şi până acum. Om cu pile în conducerea PDL Gorj, susţinut şi de „aripa apolitică” a partidului, Cotojman şi-a adjudecat un nou mandat la primărie vorbind frumos cu babele prin comună. Sub acească mască de om de treabă şi binevoitor, Cotojman şi-a făcut mendrele. După patru ani de mandat, se poate lăuda cu două baze sportive în valoare de peste 12 miliarde de lei vechi şi un teren sintetic, a cărui valoare nu apare în documentele publice. Mai mult decât atât, lucrările la acest teren şi la unul din stadioanele aferente Grupului Şcolar Industrial Roşia de Amaradia au fost atribuite în urma unor proceduri suspecte, fără ca documentaţia să fie publică.
Prima dintre investiţiile măreţe ale lui Liviu Cotojman, cu care a câştigat al doilea mandat la Primăria Roşia de Amaradia este un teren sintetic la Grupul Şcolar Industrial Roşia de Amaradia. Lucrarea a fost atribuită în luna noiembrie 2008, la câteva luni după ce Cotojman a câştigat primul mandat la Primărie. Curios, în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, lucrarea este „în desfăşurare”, deşi primarul se laudă de mai mult timp că terenul este terminat. Interesant este însă că această achiziţie a pornit prost încă de la început. Sau cu dedicaţie, depinde cum priveşte problema fiecare. Asta pentru că se încalcă flagrant legislaţia privind achiziţiile publice. În primul rând, fiecare autoritate contractantă este obligată să facă publică în SEAP Fişa de date a achiziţiei, astfel încât să fie respectate principiile unei competiţii corecte, fără a fi făcute discriminări între candidaţi. Mai exact, fiecare firmă interesată să ştie ce anume se scoate la licitaţie, valoarea contractului şi perioada de execuţie. Primăria Roşia de Amaradia nu a făcut asta, obligând firmele interesate să se deplaseze până în comună ca să cumpere documentaţia de la sediul administraţiei, zilnic între orele 08.00 – 16.00. Cine a putut, bine, cine nu, s-a lăsat păgubaş.
Fiind făcută la începutul mandatului lui Cotojman, această procedură de achiziţie poate fi pusă pe seama unei greşeli impardonabile, totuşi, a unui novice într-ale administraţiei publice locale. Numai că primarul Cotojman recidivează şi, un an mai târziu, pe 20 noiembrie 2009, scoate la licitaţie un nou contract, de data aceasta pentru „realizare bază sportivă cu teren de fotbal omologabil tip. I”. Lucrarea este postată în SEAP nu de Primărie, ci de Grupul Şcolar Industrial Roşia de Amaradia, aflat în subordinea instituţiei. Culmea, se comit aceleaşi „greşeli” ca şi la licitaţia anterioară, cu menţiunea că, de data aceasta, este menţionată şi suma la care se ridică investiţia: 514.990 lei, fără TVA. În rest, nimic care să aducă o minimă umbră de informaţii cu privire la respectiva procedură. Cu toate că OUG 34/2006 obligă autorităţile contractante să facă publice documentaţiile achiziţiilor publice, la Roşia de Amaradia merge şi altfel. Astfel că şi de aici lipseşte Fişa de date sau Caietul de Sarcini privind lucrarea a cărei valoare depăşeşte 120.000 de euro. Ca şi în cazul terenului sintetic, firmele interesate sunt obligate să le ridice de la sediul autorităţii contractante.
Poate părea tot o greşeală faptul că firmele interesate sunt chemate la sediul autorităţilor contractante pentru a ridica documentaţia de atribuite, dar este cu totul altă „chichiţă” la mijloc, utilizată frecvent de către cei care au interes ca lucrările să ajungă la cine trebuie şi, din câte ni s-a spus, nici administraţia condusă de Cotojman nu este străină de ea. Primăria Bumbeşti Jiu a încercat de două ori să atribuie în acest mod două lucrări la şcolile din localitate, la fel ca fostul primar din Turceni, Ion Iordache. Mai exact, atunci când o firmă interesată vine să cumpere caietul de sarcini, se lovesc de o sinceritate şi o grijă de nedescris a autorităţii contractante faţă de bugetul societăţii respective şi i se transmite că face lucrarea acum, dar nu sunt bani pentru a o achita decât peste luni bune. Minciuna prinde în toate cazurile, pentru că nicio societate nu este dispusă, mai ales „pe praful acesta”, să facă o lucrare acum din banii proprii şi să îi primească după şapte-opt luni. Astfel, rămâne în cursă o singură firmă, cea câştigătoare. În cazul Primăriei Roşia de Amaradia nici măcar nu se ştie concret cine a câştigat, pentru că nimeni nu s-a mai sinchisit să transmită rezultatul procedurii de atribuire, după ce s-a adjudecat lucrarea.
Comuna Roşia de Amaradia pare ruptă de realitate pentru că, în timp ce prin alte localităţi problemele sunt cu totul altele, aici, localnicii se luptă cu o lipsă acută de terenuri de sport. Primarul Cotojman a înţeles asta şi, în timpul ultimului mandat a construit trei. La cele două enumerate mai sus, se adaugă unul primit anul trecut de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în valoare tot de 5 miliarde de lei vechi, care a stârnit şi un val de nemulţumire în rândul consilierilor din Roşia de Amaradia. Asta pentru că este construit în satul Grui, lângă pădure, la vreo câţiva kilometri de centrul comunei. Inutil, din punctul nostru de vedere, dar numai bun din cel al primarului Liviu Cotojman.