Viceprimarul Aurel Popescu și secretarul Grigore Jianu au scris un proiect ilegal și agramat de hotărâre de Consiliu Local, în baza căruia se interzice accesul turiștilor prin sau pe lângă Poarta Sărutului. De asemenea, localnicii nu-și vor mai putea plimba câinii prin Parcul Coloanei, întrucât Popescu și Jianu se tem să nu se urce în sus, pe monument, ca veverițele.
Proiectul de hotărâre va amplifica bulibășeala existentă acum în așa-zisa administrare și protejare a Ansamblului Brâncuși, și va alunga mare parte din bruma de turiști care mai nimerește, din greșeală, în această Siberie a lipsei de ospitalitate.  Dintotdeauna, pe turiștii ajunși la Târgu Jiu nu-i întâmpină nimeni! Nimeresc cu greu în cele două parcuri, pricep ce pot, fiecare, rămân cu un nod în gât, se-ntreabă-n gând: ”Atât?…”, se urcă în mașini, și pleacă.
În loc să propună pază profesionistă și ghizi permanenți, în jurul operelor lui Brâncuși, autoritățile locale interzic turiștilor să se mai apropie de capodoperele brâncușiene.

Liniște! Au cuvântul rudele senatorului Cârciumaru

În ultimele săptămâni, Coloana Infinită a fost vandalizată în mai multe rânduri, deoarece nu beneficiază la modul real nici de pază, nici de vreun ghid turistic, cu toate că se cheltuie anual miliarde de lei vechi, bani publici, pe astfel de servicii fictive. În Parcul Coloanei nu există niciun înscris care să prescrie turiștilor regulile minimale care trebuie respectate în zonă. În majoritatea timpului, polițiștii locali – angajați de regulă pe șpagă sau în baza unor relații de rudenie cu șefii Primăriei – dorm într-un coteț bine camuflat, undeva în boscheți. Lăsând Coloana în părăsire, într-un câmp în care absolut nimeni nu întâmpină turiștii, de parcă ar fi ori război ori vreo molimă, autoritățile favorizează vandalizarea ei.




Traumele succesive recente, în loc să genereze o analiză și măsuri de optimizare reale, la nivelul conducerii Primăriei, au scos la iveală o serie de demersuri extrem de imbecile și de scârboase, de camuflare a culpei exclusive a autorităților locale.

Petrița ”polițista” minte de stinge: ”Polițistul era la 5 metri de Coloană când fetița a scrijelit-o. Deci, polițistul și-a făcut datoria!”

Așadar, mai jos o puteți urmări pe purtătoarea de cuvânt a Poliției Locale, Alexandra Petrița, comunicând oficial că în timp ce o minoră scrijelea un întreg pomelnic pe Coloana Infinită, polițistul local se afla … la 5 metri de monument! Deci, polițistul local a așteptat, răbdător, ca minora să termine de scrijelit, pentru a se încadra la amenda maximă, de 500 de lei! E limpede că cetățenii din Târgu Jiu plătesc, din impozitele lor, polițiști locali în Parcul Coloanei pentru a preveni astfel de traume, nu pentru a le favoriza! Purtătoarea de cuvânt vrea să ne convingă că polițiștii locali și-au făcut datoria impecabil, asistând minora ”agresoare”, de la distanța de 5 metri, fără să intervină. Ca să respectăm tot adevărul, de fapt Petrița minte și mai tare. Ea spune că minora s-a îndreptat în fugă înspre Coloană, în timp ce polițistul (probabil împăiat sau paralizat) se afla, la datorie, la 5 metri de Coloană. În paranteză fie spus, Petrița e una dintre nepoatele angajate de unchiul ei, senatorul Florin Cârciumaru, în sistemul public. Accederea ei în Poliția Locală s-a făcut printr-un concurs trucat, care a generat, la vremea respectivă, protestele câtorva zeci de târgu-jieni, în mediul online.

Tudor a scos Coloana la produs amenzi pentru bugetul local

În continuarea știrii, îl puteți vedea pe viceprimarul pe probleme de cultură al Târgu Jiului, Adrian Tudor, felicitând și el Poliția Locală, pentru că, nu-i așa, și-a făcut datoria, și a adus bani la bugetul local, de parcă monumentul brâncușian ar fi vreo curvă penală scoasă la produs de niște proxeneți avari. Adrian Tudor nu – și depășea nici azi condiția de patron de bodegă slinoasă, dacă nu avea marea calitate de fin al aceluiași senator, Cârciumaru.

TV SUD: ”Polițistii au surprins fetița” sau fetița a surprins polițiștii?

Ca să fie tacâmul complet, vă rog să nu pierdeți din vedere nici unghiul de abordare triumfalist al prompteristului, care a înțeles că, de fapt, ”o fetiță de 12 ani a fost surprinsă de polițiștii locali când scrijelea Coloana”. În realitate, minora e cea care a surprins legumele pe care le plătim ca polițiști locali, și care nu-și fac deloc datoria, în Parcul Coloanei.
Recentele episoade de vandalizare a Coloanei au ajuns pe toate televiziunile naționale. În relatările ei de competența psihiatrilor, Petrița a oscilat între a planta polițiștii ba la 5, ba la 10 metri de monument, pe principiul că din moment ce unchiul e senator, nici măcar nu trebuie să mintă coerent.

IPJ Gorj și unitățile de parchet refuză să cerceteze neglijența în serviciu și favorizarea distrugerii Coloanei Infinite, de către unii polițiști locali

În decor și-au făcut loc, imediat, și purtătorii de cuvânt ai IPJ Gorj, care au silabisit, triumfalist, desigur, că părinții minorelor agresoare s-au ales cu dosare penale. Frica de partidul unic, frica de șefii lor ajunși șefi politic, și chiar teama de a gândi cu capul lor i-a făcut pe polițiști și pe procurori să nu-și pună problema dacă nu cumva cei care trebuiau cercetați întâi și întâi, pentru neglijență în serviciu și favorizarea distrugerii Coloanei Infinite, sunt chiar polițiștii locali. Nicio vorbă despre ei, și totuși comandantul IPJ Gorj și șefii unităților de parchet din Târgu Jiu continuă să se pretindă a fi … în slujba legii.
E cât se poate de hilar să te lauzi c-ai deschis dosar penal pentru simpla scrijelire a Coloanei, după ce tu, ca om al legii în slujba mafiei PSD, ai clasat dosarul penal al distrugerii cu jet de apă sub presiune a Porții Sărutului, prin fosta soție a lui Tiberiu Tătaru care, ajunsă procuror, a iertat-o pe Adina Andrițoiu, cu care a fost colegă 7 ani neîntrerupți în Consiliul Județean. Acea clasare funcționează ca precedent judiciar în beneficiul tuturor acelora care vor agresa de-acum înainte Ansamblul Brâncuși. Dar, așa cum am anunțat deja, am contestat ordonanța de clasare, și mă voi bate în ”justiție”, până la capăt.

Proiectul de hotărâre pare o compunere în cămașă de forță

Am făcut această necesară introducere pentru a înțelege, în contextul corect, subiectul zilei: neghiobii din fruntea Primăriei Târgu Jiu, ca să lase impresia că-s preocupați și că fac și ei ceva, au scris un proiect de hotărâre cu niște anexe în baza cărora Ansamblul Brâncuși este interzis, la propriu, turiștilor! Pentru aceia care au răbdarea de a diseca documentele oficiale respective, cu legislația în domeniul administrație publice și al protecției patrimoniului cultural în față, hârtiile semnate de viceprimarul Aurel Popescu și de directorul Centrului Brâncuși, Doru Strîmbulescu, par niște compuneri realizate de nebunii de la spitalul de nebuni de la Turceni, la seminarul de creativitate.

Popescu și Jianu secretizează din nou proiecte esențiale, chiar și după avertismentul prefectului

În primul rând, trebuie spus că Aurel Popescu și secretarul Grigore Jianu au comis-o din nou, la doar câteva zile după ce prefectul de Gorj, Gheorghe Paraschivu, i-a somat în scris că sunt pasibili de sancțiuni dacă mai continuă să secretizeze și să nu supună dezbaterii publice proiectele de hotărâri cu impact asupra comunității, ca acesta. Așadar, în acest articol vă relatez despre niște documente secretizate de conducerea Primăriei care, în condițiile în care dispune de un coeficient de inteligență cumulat greu măsurabil, refuză să înțeleagă rostul consultării și al dezbaterii publice. Cât despre conceptul de democrație participativă, e prea alambicat, pentru acești comuniști reduși.

Motivele pentru care proiectul este ilegal și tembel

Proiectul de hotărâre semnat de Aurel Popescu este ilegal și tembel, din următoarele considerente:
1.Împuternicește în alb Centrul Brâncuși să stabilească ”un perimetru de protecție” în jurul operelor brâncușiene, despre care spune în clar că – fără a mai trece prin Consiliul Local – va fi avizat direct de Ministerul Culturii, și pus în practică ulterior, fără niciun alt filtru. ”Perimetrul de protecție” e deconspirat de directorul Centrului Brâncuși, în referatul anexat. Acolo scrie că nu vom mai avea voie să pășim la mai puțin de doi metri de Poarta Sărutului, de băncile din stânga și din dreapta Porții Sărutului, de scaunele care compun Aleea Scaunelor și de Masa Tăcerii.

Am măsurat personal distanțele dintre stâlpii Porții Sărutului și dintre Poarta Sărutului și băncile laterale, și e clar că imbecila regulă a celor doi metri ne interzice, practic, să mai trecem prin sau pe lângă Poarta Sărutului. Ca să ajungem la Aleea Scaunelor și la Masa Tăcerii e obligatorie o rută ocolitoare care întrerupe, într-un mod extrem de dement, parcursul inițiatic dorit de Brâncuși.

Aurel Popescu și Doru Strîmbulescu aveau obligația să-i consulte cel puțin pe membrii Consiliului Științific al Centrului Brâncuși. Majoritatea dintre ei au încasat sute de milioane lei vechi, bani publici, deși s-au angajat să sprijine autoritățile locale în regim de voluntariat. În plus, este greu de decelat contribuția lor pozitivă la protejarea, punerea în valoare și promovarea Ansamblului Brâncuși. Unul dintre ei, Cornel Mihalache, și-a exhibat pe facebook fericirea de a fi gândit (?) personal regula celor doi metri și de a o vedea aplicată neîntârziat. Tot felul de moluște locale, unele posesoare de sinecuri la Centrul Brâncuși, altele deținătoare de funcții prin conducerea UAP Gorj, au sărit să-l felicite pe Mihalache.
Deși Mihalache spune că interdicția celor doi metri a plecat de la el, Adrian Tudor, ca un mitoman îndelung exersat, declară oficial că poziția lui Mihalache nu are caracter oficial, deși e tipărită negru pe alb, în documentele oficiale din mapele consilierilor locali, reproduse mai sus. Așadar, șefii Primăriei au preluat ideea lui Mihalache, i-au dat caracter oficial, dar confruntați cu protestele de pe facebook ale câtorva sute de iubitori de Brâncuși, dau înapoi și se jură că nici usturoi n-au mâncat și nici gura nu le miroase.
Prin urmare, Aurel Popescu îl împuternicește în alb pe Doru Strîmbulescu să propună Ministerului Culturii regula celor doi metri – sau poate chiar mai mulți, nu? Ideea, până la urmă, e să nu mai calce niciun turist prin zonă, să depășim și Vasluiul la lipsa de turiste virgine prin satele cu violatori, și să nu mai aibă absolut nicio durere de cap legumele împăiate pe care le plătim ca polițiști locali. Este arhi-cunoscut că, de regulă, cei din ministere aprobă ca primarii, bazându-se pe ”înțelepciunea” celor din teritoriu, care se presupune că au gândit când au emis documentele oficiale înaintate la centru, spre super-vizare.
2. Nici Aurel Popescu, nici Doru Strîmbulescu nu par să aibă habar, în momentul în care propun ”perimetru de protecție”, că deja este clar delimitată, de ani de zile, așa-numita zonă de protecție a Ansamblului Brâncuși. Conform Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, zona de protecţie din jurul unui monument este o porţiune de teren delimitată şi trecută în regulamentul local de urbanism pe care nu se pot face construcţii, plantaţii şi alte lucrări care ar pune în pericol, ar polua, ar diminua vizibilitatea, ar pune în pericol eventualele vestigii arheologice subterane aflate sub sau în imediata vecinătate a monumentului. Este o zonă-tampon între monument şi mediul înconjurător actual. Zonele de protecţie din jurul monumentelor istorice sunt de minimum 100 de metri în localităţile urbane, distanţă măsurată de la limita exterioară a terenurilor pe care se află monumentele istorice.
Zona de protecție a operelor de artă a fost instituită tocmai pentru a favoriza contactul neperturbat al consumatorului de artă cu opera de artă. Popescu și Strîmbulescu, în schimb, inovează, într-un mod cât se poate de idiot. Ei vor zonă de protecție tocmai pentru a separa turistul de Ansamblul Brâncuși. Zona de protecție a capodoperelor brâncușiene a fost stabilită în 2013, când a fost elaborat Planul Urbanistic Zonal al Ansamblului Brâncuși.
Pentru a-și ascunde incompetența și lipsa de implicare în protejarea Ansamblului Brâncuși, ei și ”experții” mufați la bugetul local inoculează ideea că aceste opere sunt destinația predilectă a unor turiști barbari, față de care e necesară adoptarea de măsuri extraordinare de protecție. În realitate, e absolut necesară și suficientă, totodată, prezența în zona operelor a unui personal de pază profesionist, discret și reactiv, și a ghizilor care să întâmpine turiștii, și să le prezinte operele brâncușiene și alternativele de petrecere de cât mai mult timp liber în Târgu Jiu. Dintotdeauna, pe turiștii ajunși la Târgu Jiu nu-i întâmpină nimeni! Nimeresc cu greu în cele două parcuri, pricep ce pot, fiecare, rămân cu un nod în gât, se-ntreabă-n gând: ”Atât?…”, se urcă în mașini, și pleacă. Pe lângă statistica referitoare la numărul de turiști, ar fi interesant de văzut și câte zeci de minute întârzie la Târgu Jiu fiecare turist nimerit în această Siberie de lipsă de ospitalitate. E adevărat, da, există două ghide angajate la o instituție fantomă, botezată, din lipsă de imaginație, tot Centrul Brâncuși, dar care n-au ieșit în viața lor din birouri și care în fiecare vineri la ora 16 pun lacătul și pleacă să-și continue somnul, pe la casele lor.
Așadar, Popescu cere înființarea unui perimetru de protecție, neavând habar că a fost stabilită deja o zonă de protecție a Ansamblului Brâncuși.
3. Proiectul de hotărâre spune că se poate întinde și cordon de protecție în jurul operelor, așa cum a văzut Popescu în filmele americane cu Jack spintecătorul, și că poate fi prezent și ghid la fața locului, dar nu precizează concret de la ce număr de turiști în sus se instituie aceste măsuri, nici ce structuri sunt responsabile de întinderea cordonului și de asigurarea ghizilor. În mod normal, acest proiect trebuia să aibă anexate protocoale clare cu structurile respective. Formularea generală a posibilității adoptării acestor măsuri nu creează cadrul organizatoric necesar aplicării lor. Din nou, răzbate impresia că acest proiect a fost scris doar pentru a inocula ideea că autoritățile se zbat și sunt preocupate pentru soarta Ansamblului Brâncuși, fără a rezolva nimic altceva decât alungarea brumei de turiști care mai nimerește, din întâmplare, prin zonă, dovadă fiind ultimele statistici oficiale realizate la nivel național.
4. Se interzice accesul cu câini în Parcul Coloanei, pe ideea că s-ar putea cățăra, ca veverițele, pe Coloană! Popescu pare actor principal în ”Academia de Poliție”, partea a cinșpea, prin prostia incredibilă pe care o emană acest proiect de hotărâre. Amprenta la sol a Coloanei e de sub un metru pătrat. Leșinații care poartă uniforme de polițist local doar atât au de păzit în parcul Coloanei: mai puțin de un metru pătrat, la sol. Este extrem de ușor, chiar dacă prezinți simptome de retard mental în formă continuată. Polițiștii locali nu sunt acolo ca să păzească iarba, greierii sau stelele de pe cer. Nu. Ei au de păzit mai puțin de un metru pătrat, și ca să reușească asta nu e nevoie să oprim zecile de localnici care își plimbă zilnic câinii prin Parcul Coloanei.
5. Viceprimarul Popescu e atât de natural, în prostia lui, încât scrie în acest document oficial ”skateboarg”, în loc de ”skateboard”, iar secretarul Jianu îl aprobă, dovedindu-se încă o dată în serviciul viceprimarului, nu al legii. Acest duet irepetabil mai scrie că ”contravențiile se aplică”, despre ”accesul în prejma” și despre ”un proiect prin care va stabilit”. E veselie mare, mare de tot, în Primăria cu iresponsabili!

6. Contrar Legii administrației publice locale, proiectul de hotărâre este introdus ilegal pe ordinea de zi a ședinței de Consiliu Local. Conform art. 44 din Legea 215/2001, ”proiectele de hotărâri înscrise pe ordinea de zi a şedinţei consiliului local nu pot fi dezbătute dacă nu sunt însoţite de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului”. Centrul Brâncuși nu face parte din aparatul de specialitate al primarului, deci referatul lui Strîmbulescu nu răspunde exigenței legale în materie.

7. Referatul lui Strîmbulescu cere emiterea de către Consiliul Local a unei hotărâri care să instituie regula imbecilă a celor doi metri, iar proiectul de hotărâre îl împuternicește pe Strîmbulescu să propună ceea ce a propus deja: regula imbecilă a celor doi metri!

8. Referatul lui Strîmbulescu cere emiterea de către Consiliul Local al unui regulament de vizitare turistică, iar Consiliul Local îl împuternicește pe Strîmbulescu să-l scrie el, cum vrea mușchii lui, fără a-l mai trece apoi prin filtrul Consiliului Local, de parcă ar fi vorba de stabilirea sensului de curgere a râului Jiu, în imediata vecinătate a târgului de animale … de lângă râul Jiu.

Care este traseul legal al documentelor

Dacă Aurel Popescu n-ar fi iresponsabil și ar avea măcar legături vagi cu fișa postului de viceprimar cu atribuții de primar, și dacă ar avea secretar în slujba legii, și nu a camarilei PSD, ar fi procedat legal, adică:

1. ar fi cerut aparatului său de specialitate să elaboreze regulamentul de vizitare a Ansamblului Brâncuși, în colaborare cu Centrul Brâncuși și cu Consiliul Științific al Centrului Brâncuși, și cu toate celelate structuri implicate în protejarea operelor

2.l-ar fi supus dezbaterii publice

3.l-ar fi supus aprobării Consiliului Local

4.l-ar fi înaintat spre aprobare finală la Ministerul Culturii

Popescu e senin și iresponsabil, ca orice prost natural

Prin actualul proiect de hotărâre, Popescu generează o bulibășeală incedibilă, propunând sancțiuni ferme și clare pentru încălcarea unui perimetru de protecție a cărui definire o lasă în sarcina ulterioară a Centrului Brâncuși, care dobândește și libertatea de a înainta orice fel de propuneri, nefiltrate de absolut nimeni, Ministerului Culturii. Lejeritatea și iresponsabilitatea cu care Popescu continuă să își exercite obligațiile sale legale de proprietar și administrator al acestei capodopere a artei universale, a cărei valoare depășește sute de milioane de euro, ne dovedesc încă o dată că nu are nicio legătură cu funcția pe care o ocupă, vremelnic.